Ne paşte un nou brand de ţară: Oaia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Oaia, un simbol al românilor, după cum au afirmat atât ministrul Turismului, Mircea Dobre, cât şi ministrul Agriculturii, Petre Daea FOTO 123RF
Oaia, un simbol al românilor, după cum au afirmat atât ministrul Turismului, Mircea Dobre, cât şi ministrul Agriculturii, Petre Daea FOTO 123RF

Ministrul Turismului, Mircea Dobre, a lansat ideea promovării oii ca simbol turistic, fiind luată în discuţie chiar alegerea acesteia ca brand de ţară. Demersul său a fost fie criticat, fie ironizat de politicieni şi de specialişti, dar a fost susţinut de ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Ministrul Turismului, Mircea Dobre, i-a anunţat săptămâna trecută pe oamenii de afaceri din domeniu că şi-a propus să schimbe brandul turistic al României, urmând să înlocuiască frunza, achiziţionată pe vremea când la minister era Elena Udrea, cu o oaie, pentru a construi imaginea turistică a ţării în jurul legendei Mioriţa.

„Turoperatorii dezaprobă schimbarea brandului, spunând că în turism sunt probleme mult mai importante de rezolvat, şi ironizează ideea de a înlocui frunza cu o oaie. Mioriţa, cred ei, este o legendă tristă, pesimistă, cu trei români care se omoară între ei, iar oaia în sine e percepută ca un animal stupid şi supus“, arată site-ul profit.ro, cei care au prezentat în exclusivitate ideea expusă de Dobre în şedinţa Consiliului Consultativ.

Alegerea oii era justificată de adoptarea unor modele asemănătoare cu cele ale Spaniei sau Franţei, prima având ca brand taurul, iar a doua, cocoşul galic. Ulterior, odată cu amplificarea subiectului, ministrul Turismului a recunoscut doar parţial cele afirmate în urmă cu o săptămână. Acesta a spus că le-a prezentat oamenilor de afaceri din turism ideea schimbării brandului turistic al României ca o discuţie „principială”, în contextul în care trebuie realizate o serie de broşuri, şi că ministerul nu intenţionează să opereze rapid o astfel de schimbare, deoarece ar trebui plătit 850.000 de euro Comisiei Europene dacă este efectuată o schimbare până în 2020. 

„Este vreo ruşine că discutăm despre simbolurile României, despre Mioriţa? Este vreo ruşine că ne folosim de legendele României? În primul rând, trebuie să ne gândim că trebuie să promovăm România în interiorul ei, pentru că cei mai mulţi turişti sunt în interiorul României, apoi trebuie să ne gândim la cei trei milioane de români, de cetăţeni români, care vin de două ori pe an şi cheltuiesc bani în activitatea această turistică din România“, a declarat Dobre.

„Oaia e o statuie vie“

Singurul care l-a luat în serios pe ministrul Turismului a fost colegul său de la Agricultură, Petre Daea, demnitar care a lăudat alegerea oii drept simbol. „Oaia este o statuie vie“, a declarat Daea pentru Antena3. În plus, acesta a venit cu abordare inedită a importanţei oii. „Frunza o are toată lumea, dar oile ca în România nu. Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie“, a adăugat Daea.  În schimb, alţii colegi de partid, cum e cazul preşedintelui PSD Liviu Dragnea, au evitat subiectul, mărginindu-se a spune că „e o temă care trebuie luată în serios“.

Băsescu: Ministrul, mai bine reprezentat de un bou

Pe de altă parte, mai mulţi politicieni l-au ironizat. Fostul preşedinte Traian Băsescu, în prezent preşedinte al Comisiei pentru dezvoltare şi strategie economică, a declarat că Dobre ar putea fi mai bine reprezentat de un bou, nu de o oaie.  „Problema este că ministrul ar vrea să fim reprezentaţi de Mioriţa, o baladă tristă, adică de o oaie sau eventual de cei trei ciobani care se omoară între ei. Sunt convins că, dacă în loc de oaie s-ar pune un bou, cu siguranţă, ministrul ar fi foarte bine reprezentat“, a subliniat Băsescu.

Fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului Elena Udrea l-a criticat pe Dobre pentru cele afirmate, fiind de părere că trebuie realizate numeroase analize cu specialişti înaintea de schimbarea unui brand de ţară. „Eu zic să încercăm cu specialişti, nu aşa cu toţi diletanţii care îşi dau cu părerea“, a precizat Udrea.

Cum s-au făcut de râs politicienii în trecut

Mai mulţi politicieni români s-au pripit să propună schimbări discutabile la nivel instituţional sau să vină cu aşa-zise „dezvăluiri“ pe care nu le-au putut proba. De exemplu, în 1996, după ce Convenţia Democrată a câştigat alegerile, fostul lider ţărănist Ion Diaconescu, în acea perioada preşedinte al Camerei Deputaţilor, a propus schimbarea denumirii de Guvern cu cea de Consiliu de Miniştri, adică la fel ca în perioada interbelică, când ţărăniştii fuseseră la putere. Ideea a murit imediat, pentru că în Constituţie este trecută denumirea de Guvern.

„Spionii“ lui Severin

Un alt ministru pe care afirmaţiile sale bizare l-au costat la capitolul imagine a fost Adrian Severin, ministru de Externe al României între decembrie 1996 şi decembrie 1997. În septembrie 1997, într-un interviu acordat ziarului „Azi“, Severin  a declarat că deţine o listă cu şefi de ziare şi ziarişti care ar fi spioni străini, pe care nu a prezentat-o şi publicului larg. Până la urmă, în urma deciziei liderilor din partidele care formau Guvernul,  Severin a fost demis în decembrie 1997.

Încercarea retragerii trupelor din Irak

O altă decizie controversată a fost cea a liberalilor când, în iunie 2006, l-au mandat pe ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, să solicite în CSAT a retragerea trupelor româneşti din Irak. Propunerea a fost făcută de Atanasiu, fără ca în prealabil să existe o consultare cu partenerii americani sau britanici, fiind invocat faptul că s-ar face o economie de 90 de milioane de dolari din bugetul MApN. Până la urmă, solicitarea pripită a lui Atanasiu, sprijinit de Călin Popescu Tăriceanu, atunci premier, a fost respinsă de CSAT.

Potrivit unei telegrame WikiLeaks, apărută în 2016, americanii erau de părere că liberalii credeau că pot lovi un punct-cheie al preşedintelui Traian Băsescu, parteneriatul strategic cu Statele Unite. Potrivit WikiLeaks, Atanasiu trimisese pe 29 iunie o telegramă cifrată către toţi ataşaţii militari pe care România îi avea în lume. Prin telegramă li se ordona să comunice oficialităţilor politice şi militare din ţările unde erau acreditaţi că România se va retrage din Irak, fără ca primul om în stat să ştie.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite