Multe utopii şi ambiguităţi în proiectul România Educată

România Educată este exclusiv opera preşedintelui Iohannis. Aşa este prezentat încă din titlu, lipseşte orice referinţă la alţi autori ai proiectului. Chiar dacă au fost consultări, agregarea concluziilor degajate şi redactarea proiectului aparţin exclusiv lui Klaus Iohannis. Atunci să-şi asume criticile şi observaţiile care rezultă din analizele specialiştilor.

Dar să ai pretenţia că eşti unic autor al unui proiect de o asemenea anvergură, fără să ai studii de specialitate în ştiinţele educaţiei, mi se pare din start prea mult.

Data realizării pachetului legislativ este utopică, chiar hazlie

Înţeleg că premierul Cîţu aşteaptă susţinerea preşedintelui pentru câştigarea şefiei PNL, dar chiar aşa obedient nu mă aşteptam să fie. Cum să promiţi 1 octombrie data la care să fie gata pachetul legislativ aferent proiectului România Educată (RE), când august este lună de concedii şi doar studierea şi înţelegerea raportului îţi ia câteva săptămâni. Dacă vrei să faci o treabă serioasă.

Un pachet legislativ trebuie să treacă prim mâinile a zeci de specialişti în drept, în legislaţie, în politici educaţionale, înainte de a fi coerent şi clar. Nu de alta, dar apoi pachetul legislativ merge în parlament şi există riscul să producă zâmbete sau critici virulente din partea opoziţiei. Niciodată în istoria legislativă a României un pachet legislativ de asemenea anvergură, cu sute de pagini şi sute de articole n-a fost realizat în mai puţin de un an. Dacă preşedintele şi premierul cred aşa ceva, înseamnă că se încadrează la sindromul Hybris (dacă vrei să cunoşti un om, investeşte-l cu putere). Cum preşedintele Iohannis şi-a asumat inclusiv parcursul legislativ, îşi va lua criticile de rigoare când acest pachet nu va fi gata până în primăvara viitoare. Dacă vrem lucruri serioase.

Bacalaureatul bazat pe competenţe abia în 2026

Acum pe ce este bazat? Elevii dau Bacalaureatul la matematică, informatică, biologie, fizică etc., pentru a-şi dovedi competenţele la aceste discipline, pe care le vor studia apoi şi la facultate. Cine doreşte să meargă în învăţământul superior. Pe ce se bazează Bacalaureatul acum? Pe ignoranţă? Nu se înţelege ce vrea să spună RE.

Proiectul face un profil al absolventului de liceu.

“La finalul învăţământului secundar superior, absolvenţii au capacitate de analiză şi de sinteză, lucrează bine într-un mediu multicultural, folosesc tehnici de muncă intelectuală în mod independent şi manifestă comportamente competitive şi colaborativ–constructive, conştientizează importanţa dezvoltării durabile şi sustenabile şi îşi ajustează proiecţia asupra carierei şi asupra vieţii, în funcţie de acestea. Ei sunt responsabili şi deţin abilităţi sociale bazate pe un sistem de valori în care cred şi pe care le practică. Au competenţe tehnologice, digitale şi de comunicare, care le permit să se adapteze la diferitele schimbări pe care nu le pot iniţia sau influenţa. Înţeleg evoluţiile pieţei muncii, pe care le integrează în alegeri personale de calitate, manifestă rezilienţă şi o etică a muncii bazată pe valorizare socială. Ştiu că abilităţile antreprenoriale sunt importante şi caută permanent să şi le dezvolte, asumându-şi o existenţă viitoare de adult creativ, orientat către soluţii.”

Acestea sunt competenţe generale, pe care trebuie să le aibă elevii după 12 ani de şcoală. Nu văd cum pot fi „testaţi” în mod obiectiv la Bacalaureat pentru a se vedea dacă au atins astfel de competenţe. Dar competenţele din profilul şi specialitarea urmată, pe acestea nu le testăm? La multe facultăţi se intră pe baza mediei de la Bacalaureat. Care testează elevul pentru „adaptarea la diferitele schimbări”. Şi cu această testare intră la Facultatea de Construcţii de Maşini, chiar dacă habar nu are de fizică şi discipline tehnice. Se spune în proiectul RE că Bacalaureatul va avea un Trunchi Comun, care să cuprindă evaluarea competenţelor cuprinse în profilul de mai sus. Până în 2026, când ar urma să intre în vigoare noul Bacalaureat, va mai curge multă apă pe Dâmboviţa, se schimbă preşedintele, guverne, parlamente. M-aş mira să rămână în forma utopică propusă de preşedinte.

Şcoala profesională dispare din nouă structură propusă de RE

Din structura învăţământului prevăzută în proiectul RE a dispărut cu totul Şcoala Profesională! Se împlineşte visul dnei Andronescu, care a desfiinţat Şcoala Profesională în 2003, apoi şi Şcoala de Arte şi Meserii. În RE, după gimnaziu sunt doar trei filiere, teoretică, profesională şi Vocaţională. Filiera tehnologică actuală este cea mai puţin tentantă, pentru că elevii au o triplă sarcină de învăţare, comparativ cu celelalte filiere: curricula teoretică generală, curricula teoretică tehnică şi instruirea practică. Cum la această filieră vin elevi care nu au reuşit să înveţe nici cele patru operaţii aritmetice în primar şi gimanziu, ei sunt „condamnaţi” să înveţe integrale, derivate, fizică cuantică, teorie literară. Că aşa vrea preşedintele Iohannist, fost profesor.

De ce nu reuşesc 37% dintre elevi să înveţe cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume, este o altă discuţie importantă. Cert este că acum asta se întâmplă, şi trebuie opt ani de schimbare a paradigmei învăţământului primar şi gimnazial pentru a elimina această ruşine. Adică până prin anul 2030, dacă va mai rămâne RE în vigoare.

Există inteligenţe dominant conceptual-teoretice, dominant aplicativ-practice, artistice, sociale şi altele. Doar eliminarea totală a curriculei teoretică generală de la filiera profesională ar fi o soluţie. Şi atunci cu ce competenţe să meargă la facultăţile tehnice absolvenţii de liceu, fără matematică, fizică, chimie, discipline tehnice?

Există o lege care spune că învăţământul obligatoriu va fi de 16 ani. Da, dar cu trasee educaţionale multiple, din care elevii, părinţii şi psihologii să aleagă traseul care se potriveşte cel mai bine copilului. Ce facem, îi băgăm pe toţi în malaxorul imaginat de preşedintele Iohannis?

Un nou curriculum

Se spune în RE

Aplicarea unui model de proiectare a curriculumului care promovează valorile asumate de prezentul document: echitate, integritate, stare de bine, profesionalism, excelenţă, respect, flexibilitate, diversitate, transparenţă, colaborare.

Şi ce facem cu elevii care la final de gimnaziu nu ştiu cele patru operaţii? Mai contează? Sau dacă noul curriculum va promova valorile asumate în document, nu mai contează dacă absolvenţii de gimnaziu ştiu cele patru operaţii? Nu este clar, totul este ambiguu şi de neînţeles. Planurile cadru, programele şcolare rămân la fel, sau se modifică. La matematică ce urmărim în gimnaziu?

Mereu se fac referiri la educaţia din alte ţări. În Franţa Bacalaureatul este de tip A, B, C, D, E. Există discipline distincte, matematică, fizică, etc., care la Bacalaureat au subiecte distincte. Suntem noi mai deştepţi decât alţii?

În concluzie

Nu găsesc nicio referire în RE la măsurarea progresului şcolar al elevilor, legarea salarizării de acest progres, dacă dispare Învăţământul Profesional unde învaţă elevii meserii, la liceu? Odată cu integrale, derivate, fizica cuantică? Mai este bacalaureatul o selecţie de competenţe pentru orientarea pe mai departe a absolvenţilor? Ce facem cu depolitizarea managementului, cu măsurarea eficienţei banilor bugetari absorbiţi de învăţământ, meritocraţia la elevi şi profesori, cu rezultatele ridicole de la testele PISA, etc?

Trecerea de la „viziune” la pachetul pegislativ va fi o operaţie extrem de dificilă. Doar obedienţa dlui Cîţu nu este suficientă.

O să revin şi cu alte articole pentru analiza RE.