Motivul pentru care premierul Victor Ponta ar trebui să demisioneze din Guvern: „amendamentul Ponta“

Motivul pentru care premierul Victor Ponta ar trebui să
demisioneze din Guvern: „amendamentul Ponta“

Premierul Victor Ponta FOTO Mediafax

Premierul Victor Ponta ar trebui să demisioneze din Guvern după ce procurorii i-au atribuit calitatea de inculpat, potrivit regulilor adoptate, chiar la insistenţele acestuia, în Consiliul Naţional PSD din luna martie. „Amendamentul Ponta“, aşa cum a fost botezat documentul privind criteriile de integritate ale membrilor PSD, este încălcat însă chiar de autorul lui.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rezoluţia privind criteriile de integritate aplicabile membrilor PSD, care stabileşte, de fapt, sancţiuni pentru social-democraţii cu probleme penale, a fost adoptată în luna martie a acestui an, în cadrul Consiliului Naţional al partidului. Până la Victor Ponta,  prevederile documentului au fost respectate de toţi social-democraţii cu probleme penale, în frunte cu Liviu Dragnea, Darius Vâlcov sau fostul preşedinte PSD Prahova, Mircea Cosma. De altfel, Ponta însuşi a insistat, până să intre el însuşi în vizorul DNA, ca noile reguli să fie aplicate tuturor membrilor partidului. În prezent, acelaşi amendament pe care l-a iniţiat îl obligă să se retragă nu din funcţiile politice, cum este cea de preşedinte de partid, ci din cele executive, implicit din postul de prim-ministru.

Cum a ajuns Ponta să se contrazică singur

Consiliul Naţional al PSD  a adoptat, în luna martie a acestui an, o rezoluţie prin care conducerea social-democraţilor a stabilit ca membrii de partid care fac parte din Guvern sau din conducerea Parlamentului să îşi piardă funcţiile dacă sunt urmăriţi penal în dosare de corupţie. După adoptarea acestui document, premierul Victor Ponta a ieşit la rampă şi a lăudat propria iniţiativă.

Deşi, formal, rezoluţia ar fi trebuit adopată şi în Congres, forul suprem de decizie la nivelul partidului, Ponta a anunţat că aceasta îşi va produce efectele imediat. „Având în vedere că îmi aparţine, am fost extrem de atent la tot ce înseamnă, din punct de vedere nu doar politic, ci şi juridic şi, repet, din momentul adoptării sale de către Consiliul Naţional produce efecte politice, nu juridice, pentru că noi nu suntem instanţe de judecată. Dar, aşa cum domnul Vâlcov, din păcate o spun, s-a retras din funcţia de ministru, dacă va fi orice altă situaţie din cele prevăzute în rezoluţia adoptată de Consiliu, evident că se va proceda în consecinţă“, a promis premierul.

Potrivit rezoluţiei adoptate de social-democraţi în luna martie, „în cazul apariţiei unor acuzaţii de corupţie asupra membrilor PSD: 1. Membrii PSD care devin inculpaţi în dosare de corupţie (la punerea în  mişcare a acţiunii penale) îşi pierd, după caz, funcţia de membru al Guvernului sau de conducere din Parlamentul României“. Documentul menţionează, astfel, în situaţia celor inculpaţi în dosare de corupţie, aşa cum este şi cazul premierului Victor Ponta, doar demisia din Guvern şi nu pomeneşte ceva despre măsura retragerii din funcţiile politice, pe care Ponta a invocat-o când a anunţat că nu va mai fi preşedinte al PSD.

Cât priveşte rezoluţia care vizează membrii de partid cu probleme penale, Ponta şi-a ţinut ulterior promisiunea în scandalurile de corupţie care au zguduit PSD, dar numai până ce procurorii DNA au ajuns chiar la el. Astfel, rând pe rând, Darius Vâlcov, Liviu Dragnea, dar şi „grei“ din teritoriu, precum fostul şef al PSD Prahova, Mircea Cosma au intrat sub incidenţa rezoluţiei.

Diversiunea premierului

Întrebat, luni, de o jurnalistă a postului public de televiziune de ce nu respectă rezoluţia PSD, Ponta s-a răstit, a acuzat-o că adresează întrebări la ordin, a întors spatele şi a refuzat să mai răspundă la întrebări. „Dumneavoastră sunteţi de la TVR? Şi ştiţi pentru ce fapte de corupţie sunt eu cercetat sau aşa aveţi ordin?“, a reacţionat premierul, după care a încheiat abrupt discuţia cu reporterii, lăsând să se înţeleagă că ar exista semne de întrebare privitoare la calitatea sa de inculpat într-un dosar de corupţie.

În realitate, în sensul strict al legii penale, faptele imputate lui Victor Ponta fac parte dintre cele asimilate corupţiei, în condiţiile în care procurorii îl acuză că, în perioada în care era avocat, respectiv între anii 2007 şi 2008, ar fi primit bani rezultaţi în urma unor fapte de corupţie. Or, potrivit Legii 78 din 2000, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, evaziunea fiscală şi spălarea de bani, care îi sunt imputate lui Ponta, dacă se află în legătură directă cu infracţiuni de corupţie, se supun aceluiaşi regim juridic. Drept urmare, acuzaţia potrivit căreia Ponta ar fi primit suma de 40.000 de euro de la  Şova fără să presteze vreun serviciu juridic pentru firma de avocatură a senatorului şi în condiţiile în care banii proveneau dintr-o infracţiune de corupţie se încadrează în registrul faptelor reglementate de rezoluţia PSD.  

Nu doar Ponta a evitat însă întrebarea, ci şi coordonatorul politic al PSD, Liviu Dragnea. „A părăsit funcţiile din partid. Aţi văzut că preşedintele Iohannis a zis că va colabora bine cu domnul prim-ministru Victor Ponta. Dincolo de rezoluţie, cred că este mai important pentru români să existe un Guvern care să guverneze bine şi coerent“, a conchis Dragnea, fără să răspundă, de fapt, la întrebare.

Statutul penal al premierului

Un dosar de urmărire penală este compus din patru faze distincte:

1. Începerea urmăririi penale cu privire la faptă (in rem). Este faza în care procurorul investighează obligatoriu doar faptele, nu şi autorul, chiar dacă acesta este cunoscut sau indicat. Această fază a cercetării penale este secretă.

2. Efectuarea în continuare a urmăririi penale. Este momentul în care procurorul continuă urmărirea penală asupra persoanei (in personam), iar făptuitorului, înainte de a fi audiat, i se atribuie calitatea de suspect.

3. Punerea în mişcare a urmăririi penale. Este faza în care suspectului i se atribuie calitatea de inculpat şi asupra lui se pot dispune, direct de către procuror sau de către o instanţă, diverse măsuri restrictive: control judiciar, arest la domiciliu, arestare preventivă, sechestrare de bunuri.

4. Întocmirea rechizitoriului şi trimiterea în judecată.

În cazul lui Victor Ponta, faza a doua, în care i s-a comunicat calitatea de suspect, s-a consumat în ziua de 5 iunie, cu o săptămână înainte de a pleca în Azerbaidjan şi apoi în Turcia. Acum, Victor Ponta se află în faza a treia: s-a pus în mişcare urmărirea penală şi i s-a atribuit calitatea de inculpat. Deci se află exact în situaţia descrisă de ”rezoluţia Ponta” şi ar fi trebuit să demisioneze din Guvern (şi nu de la partid).

Citeşte şi:

De ce Victor Ponta este încă preşedintele PSD

Decizia lui Victor Ponta de a transfera Rovanei Plumb interimatul la şefia PSD nu are acoperire statutară, pentru că numai Comitetul Executiv al PSD poate desemna conducerile interimare. Practic, Ponta este încă liderul PSD, iar Rovana Plumb este doar interfaţa prin care îşi exercită puterea.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările