Moţiunea de cenzură, cheia alegerilor prezidenţiale

Primul guvern din istoria politică post-decembristă românească care a căzut în parlament, în urma unei moţiuni de cenzură, pe 27 aprilie 2012, a fost guvernul MRU, care a funcţionat doar 78 de zile.

Votul din plenul reunit al celor Camere a fost unul cu bile, însă opoziţia, pentru un cât mai mare control asupra proprilor parlamentari, a votat deschis, la vedere. În ciuda directivei PDL de a nu participa la vot, totuşi deputaţii PDL Daniel Barbulescu şi Bădălan Eugen au votat împotriva propriului guvern, precum şi unii independenţi şi minorităţile. Ca urmare a căderii guvernului MRU,  Victor Ponta a fost Premierul desemnat de Preşedinte pentru a forma noul Guvern.

Pentru ca moţiunea de cenzură împotriva guvernului PSD din 10 octombrie 2019 să treacă este nevoie de votul a 233 de parlamentari din 465. Până la ora actuală, moţiunea a fost semnată de 237 de parlamentari PNL, USR, PRO România, PMP, ALDE, UDMR, 2 deputaţi de la minorităţi, 4 parlamentari PSD şi un independent. Moţiunea de cenzură intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!" a fost citită în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului de liderul senatorilor PNL, Florin Cîţu, iar votul politic al reprezentanţilor va fi dat săptămâna viitoare, tot în plenul reunit al celor două Camere.

Textul moţiunii de cenzură împotriva guvernului Dănicilă a avut ca raţiuni lipsa proiectelor pe infrastructură, a autostrăzilor, dar şi recursul compensatoriu. Toate aceste motive invocate reprezintă fundamentul neîncrederii opoziţiei în actualul executiv, prin care se preconizează demiterea sau nu guvernului. PSD invocă faptul că la ora votării moţiunii, opoziţia nu va avea numărul de voturi suficinete căderii guvernului, iar opoziţia a arătat faptul că are deja semnăturile necesare, inclusiv din partea unor deputaţi PSD.

În conformitate cu articolul 113, alin. (1) din Constituţie, „Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Astfel, moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. În cazul în care moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură.

Articolul 114 din legea fundamentală precizează faptul că „Guvernul îşi va angaja răspunderea în faţa Camerei şi a Senatului asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern”.

Dacă, în urma moţiunii de cenzură Guvernul pică în parlament, atunci, conform art. 103, alin. (1) „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

Ceea ce nimeni nu ştie până acum este cine va fi noul premier al opoziţiei sau mai bine zis cine va fi premierul desemnat de Preşedintele ţării, în cazul în care moţiunea de cenzură depusă va trece la votul din plenul reunit al Camerelor.

Probabilitatea ca actualul guvern să fie menţinut  în continuare pe perfuzii este destul de mare, având în vedere faptul că niciun partid nu are intenţia de a guverna, până la aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale. Astfel, un guvern PSD de tranziţie, cu atribuţiuni restrânse, ar putea funcţiona până la desemnarea noului premier.

Cheia alegerilor prezidenţiale este reprezentată de moţiunea de cenzură împoriva guvernului Dăncilă, prin care Preşedintele în funcţie îşi poate asigura un al doilea mandat, arătând electoratului de dreapta că a scăpat Romania de acest guvern. Faptul că Guvernul ar putea pica la votul din parlament de săptămâna viitoare ar repoziţiona electoratul PSD pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi astfel Viorica Dăncilă, probabil, nu ar intra în turul al doilea, iar candidatul idependent Mircea Diaconu ar putea atrage voturile celor din PSD.

După cum nu se ştie cine va fi noul premier, tot aşa nu se ştie cine va fi candidatul care ar putea intra în turul al doilea al algerilor prezidenţiale. Tema moţiunii de cenzură sau a votului de neîncredere împoriva guvernului va reprezenta raţiunea electorală a acestor alegeri prezidenţiale.