Momentul bilanturilor - Partea III. Anticorupţia şi Integritatea (DNA şi ANI)

Evolutia increderii in DNA (albastru) si ANI (Rosu) in 2014. Conform sondajului INSCOP-Adevarul

Deşi în ultima parte a anului 2014 atenţia publicului a fost atrasă de competiţia electorală pentru alegerile prezidenţiale, pe întreg parcusul anului trecut mass-media a relatat pe larg acţiunile înteprinse în sfera justiţiei.

Expunerea mediatică amplă a activităţii instituţiilor implicare în zona anticorupţie-integritate a avut un impact pozitiv spectaculos asupra percepţiei publice a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale de Integritate măsurate în cadrul Barometrului INSCOP-Adevărul despre România.

Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP Research, realizat în luna decembrie a anului trecut, toate instituţiile executive au înregistrat creşteri faţă de măsurătoarea realizată în luna octombrie, precum şi faţă de reperul de la începutul anului 2014. Instituţiile anticorupţie şi de integritate nu au făcut excepţie de la această tendinţă, DNA înregistrând 55,8% încredere multă şi foarte multă (un salt spectaculos comparativ cu 43,8% în ianuarie 2014), iar ANI, 39,2% (cu un salt la fel de spectaculos comparativ cu 25,8% în martie 2014). Tendinţa de creştere la capitolul încredere în cazul celor două instituţii trebuie plasată şi în contextul alegerilor prezidenţiale de la finalul anului trecut, când DNA şi ANI au beneficiat de expunere media consistentă.

După ce în 2013 schimbările de la vârful DNA şi Parchetul General au creat o situaţie de incertitudine ca urmare a disputelor politice asupra conducerii celor două instituţii, în 2014 am asistat la o normalizare a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi a reuşit, la adăpostul temperării jocurilor politice privind controlul Justiţiei şi în contextul unei colaborări strânse cu Serviciul Român de Informaţii, să revină puternic în prim-plan ca urmare a demarării mai multor anchete pe dosare complicate.

Dacă  la începutul anului, DNA ocupa poziţia a şasea în clasamentul încrederii populaţiei în instituţiile executive, cu un procent de încredere de 43,8%, în urma activităţii derulate pe parcursului lui 2014, încrederea în această instituţie a crescut cu 12 procente, DNA ajungând pe locul 3 în topul instituţiilor executive şi pe locul 4 în topul general al instituţiilor politice, executive sau sociale, după Aramtă, Jandarmerie şi Biserică.  Este o acumulare semnificatiă şi neobişnuită într-o perioadă de numai un an, explicabilă doar prin impactul public major al activităţilor derulate.

În ceea ce priveşte Agenţia Naţională de Integritate, studiile sociologice realizate de INSCOP Research relevă o creştere constantă a încrederii populaţiei în această instituţie pe parcusul anului 2014. Dacă în martie 2014, prima măsurătoare realizată de INSCOP asupra percepţiei ANI releva un nivel de încredere publică multă şi foarte multă de 25,8%, lunile următoare au surprins o tendinţă crescătoare continuă (luna mai - 31,1%, iulie - 32,7%, sepctembrie – 34,9%, octombrie – 37%, decembrie – 39,2%).

Astfel, din martie şi până în decembrie vorbim în cazul Agenţiei Naţională de Integritate de o creştere a încrederii publice de peste 13%, la fel de spectaculoasă ca şi în cazul DNA, în condiţiile ANI în care beneficiază de o notorietate evident mai redusă.

Tendinţa crescătoare a încrederii de care se bucură Agenţia a fost consolidată şi pe fondul celor două momente electorale din 2014 când presa a mediatizat cazuri de incompatibilitate care, în mod obişnuit, nu ar fi ajuns să ocupe prim-planul agendei publice pe perioade lungi de timp.  

ANI se află la mijlocul clasamentului general al încrederii în instituţiile publice, pe fondul unei notorietăţi publice mai mici şi, deci, a unei cunoaşteri evident insuficiente a activităţilor specifice, lucru care deschide perspective interesante pentru continuarea tendinţei de credibilizare publică a activităţii Agenţiei.

La fel ca şi anul trecut, în 2015 va exista în continuare un orizont de aşteptare ridicat cu privire la activitatea ANI şi a DNA. Cele două instituţii au avantajul că vor evolua cel mai probabil într-un climat politic evident favorabil politicilor publice pe care le îndeplinesc şi într-un context instituţional care a produs în ultimii ani un stat întărit pe dimensiunea gestionării actului de dreptate/justiţie în societate.

Pe de altă parte, un reper politic important pentru activitatea viitoare a fost oferit de noul preşedinte Klaus Iohannis care la prima şedinţă a CSM şi ulterior la Adevărul Live a transmis mai multe mesaje publice consistente şi diverse, foarte comentate.