Moise Guran, părerolog de serviciu

Cunoscutul jurnalist Moise Guran a scris pe propriul blog un articol demn de categoria „părerolog de serviciu“, pe care voi încerca să-l demontez pas cu pas în următoarele rânduri. Probabil îmi va lua mai mult timp decât i-a luat autorului să formuleze aceste idei.

Articolul începe bombastic, cu iz de teoria conspiraţiei:

„Subtil ca un bolovan care plonjează artistic în baltă, UDMR a depus proiectul de autonomie teritorială exact în ziua în care Dragnea a pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor. Mesajul: dacă vrei să nu-ţi pice guvernul înainte să-ţi dea amnistia, va trebui să joci cu noi. Dacă ne faci acest mic hatâr, autonomia teritorială, atunci noi îi vom aduce pe maghiarii pe care îi reprezentăm alături de tine şi de hoţii tăi.“

Nu contează că însuşi Kelemen Hunor a declarat altceva în legătură cu acest proiect, Moise Guran ştie, de fapt, adevărul. O simplă căutare pe internet l-ar fi dus la această declaraţie:

„Noi am aşteptat în 2018, dar de fapt de câţiva ani, din partea majorităţii, a politicienilor români să existe o iniţiativă, un gest simbolic la 100 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România, prin care puncte ale Rezoluţiei de la Alba Iulia pot fi puse în legislaţia românească. Totuşi, au trecut 100 de ani după care o majoritate puternică şi o naţiune care are încredere în sine şi care tratează corect minorităţile ar trebui să se gândească la ce s-a întâmplat în această perioadă şi la Rezoluţia de la Alba Iulia. Dacă această Rezoluţie este baza Unirii, atunci şi acele puncte trebuie luate în serios. Dacă am văzut că nu există un astfel de gest, am pregătit acest proiect la începutul lunii noiembrie dar am decis să nu îl depunem înainte de 1 decembrie, pentru a nu perturba pregătirile pentru sărbătoarea societăţii româneşti şi a nu exista discuţii, ci să îl depunem după această dată. Nu am discutat cu nimeni despre proiect, nici cu PSD, nici cu ALDE, nici cu partidele din opoziţie, dar eu cred că ar fi nevoie de voturile tuturor parlamentarilor partidelor politice din Parlamentul. Eu aştept o susţinere din partea tuturor forţelor politice din Parlament“, a declarat Kelemen Hunor.

„Ca să elimin din capul locului orice urmă de îndoială, proiectul UDMR încalcă flagrant Constituţia României, dar şi tratatul dintre România şi Ungaria (care în anexă face referire la modul de interpretare al autonomiei locale). Chiar votată în Parlament, o astfel de lege nu ar trebui să treacă niciodată de CCR. UDMR ştie asta, posibil ca şi Dragnea ştie asta, scopul aparent al acestui joc este resuscitarea electorală a UDMR pentru apropiatele alegeri europarlamentare.“

Din nou, o altă căutare simplă i-ar fi afişat această declaraţie:

„Eu nu am spus niciodată ca proiectul privind autonomia culturală sau acest proiect privind autonomia ar fi în limitele Constituţiei, dar nici nu mă poate opri cineva sa vorbesc despre un proiect care necesită revizuirea legii fundamentale", a declarat Kelemen Hunor, într-un interviu pentru România Liberă.

Constituţia României nu este un text sacru, transmis românilor din moşi-strămoşi, începând cu Zalmoxe, Burebista sau Decebal. În forma sa actuală, care e mai tânără decât democraţia postdecembristă din România, a fost introdus un articol care nu corespunde cu realitatea cotidiană: (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Oricât de incredibil pare, mai ales unor români care au văzut unguri doar la televizor, dar au deja o opinie de neclintit în legătură cu acest subiect, România nu este un stat naţional, pentru că aproape 8% din populaţia ei nu este de etnie română. Mai ales liderii politici şi formatorii de opinie maghiari atrag atenţia asupra acestui fapt, din când în când, de la adoptarea actualei Constituţii încoace.

Acel articol figurează în Constituţie pentru că asta doreşte elita României pe termen lung? Probabil, dacă este să ne uităm la românizarea României din 1918 încoace, perioadă în care ponderea etnicilor non-români a scăzut la mai mult de jumătate, mai ales prin diferite tertipuri politice naţional-socialiste.

„Pe de altă parte, trollingul UDMR este maxim (fără a fi totuşi nou, aici un articol Historia pe argumente juridice) – să ceri românilor să respecte ceea ce Rezoluţia de la Alba Iulia nici nu prevedea, în condiţiile în care la nici patru luni de la acceptarea unirii (prin reprezentanţi, în Parlamentul României Mari) câteva mii de secui luptau alături de armata bolşevică a Ungariei pentru desfacerea României Mari, asta ar putea fi considerată ignoranţă. Dacă n-ar mai fi fost de atunci şi Diktatul de la Viena, ce a schimbat cadrul juridic, dar şi Al Doilea Război Mondial care a schimbat de asemenea cadrul juridic, ne mai vorbind de suportul Uniunii Populare Maghiare pentru guvernul Petru Groza în 1945, precum şi complicitatea acesteia cu comuniştii la alegerile din 1946 (probabil falsificate).“

Moise Guran omite o informaţie crucială din acest argument bazat pe apel la istorie şi legalism: Regiunea Autonomă Maghiară, înfiinţată în 1952, formată în proporţie covârşitoare din etnici maghiari (77%), care în1960, se transformă în Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară, pentru a scădea ponderea populaţiei maghiare la 62%.

Da, etnicii maghiari din României au beneficiat de autonomie teritorială după 1948, recunoscută legal în 1952, iar în cele din urmă dizolvată de Ceauşescu în 1968, la trei ani după preluarea puterii. Dar de ce să ducem un apel la legalism şi istorie până la capăt, dacă ne putem opri acolo unde ne convine nouă?

„Ceea ce mută de la ignoranţă la tupeu atitudinea de acum a UDMR, fără a trece totuşi o vină colectivă asupra comunităţii maghiare. Să spui că această comunitate este vinovată de faptele de azi sau din trecut ale liderilor săi, ar fi ca şi cum m-ar acuza cineva pe mine sau pe tine de deportarea şi omorârea evreilor în timpul Regimului Antonescu sau de căsăpirea Justiţiei de către regimul Dragnea.“

Acelaşi ton, bazat pe un argument parţial fals, nedus până la capăt, pentru că omite (cu rea intenţie, după cum reiese  mai jos) o informaţie crucială.

„Oricum, toată chestiunea a fost definitiv tranşată prin tratatul româno-maghiar din 1996, al cărui text îl vedeţi mai jos.“

Conform celui mai recent tratat, Budapesta nu poate cere autonomie teritorială bazată pe criterii etnice în Români. Asta obligă cumva UDMR-ul, partid politic din România, să facă acelaşi lucru, pentru că... pentru că aşa sună bine în mintea autorului.

„Dar, dacă ceea ce face UDMR nu poate fi extrapolat ca vinovăţie asupra comunităţii maghiare din România, cred că se poate spune că, mai degrabă invers, este vina noastră a tuturor, români şi maghiari, că UDMR-ul mai există, că enclavizează conştient două judeţe ale României (oamenii de acolo nu au acces la un text ca acesta, pentru că mulţi nu ştiu limba română) şi că o face în complicitate cu penalii şi incompetenţii de la Bucureşti.“

Moise Guran se pare că nu ştie că cele mai importante ştiri româneşti ajung la acei oameni, unele fiind traduse în limba maghiară, dar nu cred că cineva se va ocupa cu acest text al Dânsului, pentru că nu corespunde normelor profesionale.

„Este o ruşine pentru noi că, la o sută de ani de la Marea Unire, conceptul de naţiune încă se mai confundă în minţile a numeroşi cetăţeni români cu cel de etnie. Asta deşi, paradoxal, avem un preşedinte etnic german şi care ilustrează perfect conceptul modern de naţiune – Iohannis gândeşte în limba germană, dar se simte partea a naţiunii române.“

Domnul Preşedinte Iohannis face parte dintr-o etnie istorică care practic a dispărut din România, înainte de 1989, din cauza lui Ceaşescu, iar în 1990 au plecat şi restul. A ajuns preşedinte printr-o conjunctură favorabilă, pentru că alegerile prezidenţiale din 2014 nu au fost câştigate de Iohannis, ci pierdute de Victor Ponta. Etnia domnului Iohannis joacă un rol simbolic în mandatul şi viziunea sa politică (care de cele mai multe ori îl face să apropie de Berlin, în pofida Washington-ului, dar asta este o altă discuţie).

Paralela între maghiari şi saşi este una forţată, pentru că unii sunt peste 1.2 milion în Transilvania (aproximativ 20%), iar ceilalţi au emigrat în Germania aproape cu totul. Dar dacă tot facem apeluri la istorie, mai ales când ne convine, România are un preşedinte neamţ în an de centenar pentru că Regatul Ungar i-a primit cu braţele deschise pe strămoşii domnului Johannis prin sec. al XIII-lea. Nu văd nicio menţionare al acestui fapt în articolul domnului Guran.

„Ca el sunt şi mulţi maghiari, de fapt cei mai mulţi maghiari. Existenţa lor este o zestre culturală extraordinară a naţiunii noastre, iar noi toţi trebuie să conştientizăm câteva lucruri:“

Asta este de departe cea mai hilară parte a acestor rânduri. Cu o idee mai sus, Moise Guran spune că: „oamenii de acolo nu au acces la un text ca acesta, pentru că mulţi nu ştiu limba română”. Din asta reiese că cei mai mulţi unguri din Secuime nu ştiu româneşte. Dar cu o idee mai jos aflăm că, în pofida acestui impediment impus artificial de UDMR, cei mai mulţi unguri gândesc ungureşte, dar se simt parte a naţiunii române.

Ungurii sigur sunt primii la ceva, conform domnului Guran: prima etnie din lume care nu vorbeşte limba ţării în care s-a născut, dar se simte trup şi suflet alături de ea. Sunt curioşi ce părere au lingviştii, sociologii şi filosofii despre această teorie.

„Temerea celor mai vârstnici dintre maghiari că românii vor să-i asimileze, să-i facă să dispară, este justificată cel puţin de politica agresivă de culpabilizare şi, da, de asimilare, dusă de regimul comunist după 1968.“

Din acest enunţ reiese că Moise Guran este la curent cu istoria, doar că o foloseşte doar după bunul plac. Între 1946 şi 1968 nu s-a întâmplat nimic, conform autorului. Nimic interesant care ar fi putut face parte din acest articol.

„Istoria e utilă doar în forma ei autentică. Trebuie cunoscută de cât mai mulţi şi cât mai puţin înflorată. Utilizarea politică a evenimentelor istorice este în sine un păcat şi cer scuze celor care pot considera că am făcut asta prin partea italică, de mai sus, a acestui text.“

Nu aţi făcut asta doar în partea italică. Mulţumim pentru momentul de sinceritate.

„Niciun partid «românesc» nu a avut curajul să facă o ofertă concretă şi deschisă locuitorilor din Harghita şi Covasna, lăsându-i complice în prizonieratul UDMR. Politicienii «români» se tem să şi pronunţe sintagma Ţinutul Secuiesc, iar acesta este un alt caz de utilizare (dar negativă, prin ignorare) a istoriei. Asta pentru că Ţinutul Secuiesc este o realitate istorică, la fel ca Oltenia, Muntenia sau Moldova. Face adică parte din zestrea culturală a naţiunii noastre şi trebuie dezvoltat ca atare, cu beneficii economice şi culturale şi pentru locuitorii din Harghita şi Covasana, dar şi pentru România ca ţară. Oferiţi-le votanţilor de acolo o marcă turistică şi culturală cu acest nume şi poate vor mai vota şi altceva decât trollingul bazat pe ignoranţă al UDMR!“

Acel poate de la finalul argumentului este unul naiv. Mesajul transmis de Dvs. prin aceste rânduri şi mesajul transmis de fiecare partid nou format este cât se poate de clar: Puteţi vota cu noi, dar ne aşteptăm de la voi să simţiţi româneşte. Un partid istoric nu are nevoie de voturile oamenilor din Secuime, iar formaţiunile politice noi nu-şi permit acest lux, pentru că ar trebui să facă promisiuni substanţiale, pentru a acapara un număr consistent de voturi.

„Izolarea celor două judeţe are ca efect păstrarea lor într-o condiţie rurală (30% grad de urbanizare, comparabil cu media României de acum 100 de ani). Implicit, cetăţenilor români din Harghita şi Covasna li se încalcă dreptul la dezvoltare profesională şi la o carieră mai strălucită decât cea de funcţionăraş într-un oraş de mărime medie (Sfântul Gheorghe, Miercurea Ciuc, sunt orăşele de 40-50 de mii de locuitori). Obiectiv, ei nu pot avea o astfel de carieră dacă nu ştiu limba română, iar interesul UDMR este să nu ştie limba română. Hai să-i ajutăm să-şi dorească (nu să-i obligăm) să înveţe limba română. Vor gândi în continuare în limba lor maternă, la fel ca preşedintele ţării. Aşa, şi?“

În afară de cele două judeţe, mai sunt cel puţin trei în care UDMR-ul este o forţă politică: Satu Mare, Bihor şi Sălaj. Ne puteţi spune câte ceva despre dezvoltarea acestor teritorii administrative din 1990 încoace?

Cât despre învăţarea limbii române, trebuie să o spun din nou, o simplă căutare pe internet v-ar fi scutit de apelarea la un clişeu: Budapesta finanţează meditaţiile la română a copiilor din acea zonă.

„Liceenii maghiari din România vor face meditaţii gratuite la Limba română, pentru a promova examenul de Bacalaureat. Institutul de Cercetări în Strategii Naţionale de la Budapesta a lansat un proiect al cărui obiectiv este pregătirea tinerilor maghiari din România pentru BAC, la materiile la care au întâmpinat cele mai mari dificultăţi, scrie publicaţia Maszol.ro.“

Legat de acest subiect, UDMR-ul a cerut în repetate rânduri predarea limbii române ca limbă secundară (ca engleza sau franceza), dar menţionarea lor probabil ar fi anulat latura propagandistică a acestei scrieri:

„Gândiţi-vă doar la situaţia în care copilul care învaţă limba engleză în 2 ore pe săptămână, după o altă metodologie, o vorbeşte mai bine decât româna, pe care o învaţă în 4 ore pe săptămână. E clar că ceva nu merge.

Sunt câteva argumente împotriva articolului din această ordonanţă, care este foarte greu de pus în aplicare: cei care termină filologia învaţă pedagogia copilului de şcoală generală şi de liceu, nu a celui mic. Pentru cei mici este nevoie de o altă metodă pedagogică şi este învăţată de către învăţători. 

Prin acest demers se creează posibilitatea ca să migreze profesorii de limba română din mediul rural în mediul urban, pentru a acoperi necesarul de cadre didactice, ceea ce nu va rezolva problema, ci o va agrava. Problemele mari nu sunt în oraşe, ci în mediul rural.

Un alt aspect: profesorii de limba română sunt marea majoritate români. Atunci, ce facem cu copiii de clasa zero? Ori profesorii trebuie să aibă posibilitatea de a comunica cu un copil care până la o anumită vârstă, trăind în mediul lui familial ori comunitar, vorbeşte doar limba maghiară, să spunem. 

Acesta este motivul pentru care am solicitat să se găsească o metodă prin care să se corecteze această problemă. Să găsim o soluţie pentru ca profesorii care activează la ora actuală în clasele primare să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de limba română şi metodologia să fie adaptată vârstei copilului respectiv. 

Scopul este ca aceşti copii să vorbească cât mai bine limba română, să se integreze în societatea românească şi să aibă rezultate bune la examenele pe care le susţin. Anul acesta au fost nişte rezultate catastrofale atât la Evaluarea Naţională, cât şi la Bacalaureat”, a declarat senatorul Laszlo Attila.  

„Cel mai grav este că de doi ani UDMR este complice al hoţilor care controlează Guvernul României. În timp ce numeroşi maghiari organizează proteste la sediile UDMR din Cluj şi din alte oraşe, opoziţia nu sesizează această oportunitatea creată – pentru cei mai mulţi maghiari (ca şi pentru cei mai mulţi ardeleni) să fii considerat pesedist e o jignire. Susţinând un guvern care eliberează infractorii, punând în pericol toată societatea, UDMR se va desfiinţa singur. Totul este ca noi, ceilalţi, să evităm ostilizarea maghiarilor pe ansamblu. Că de aia face UDMR ce face. Maghiarii nu sunt hoţi! Cred în cinste şi în democraţie, la fel ca noi toţi, nu vor amnistia şi se simt ruşinaţi de faptul că România este condusă de Dăncilă. Să le spunem noi asta, este singurul mod inteligent de a contracara jocul UDMR-Dragnea.“

Între timp, Dragnea a respins propunerea lui Kelemen Hunor. Nu există niciun joc Kelemen-Dragnea, cel puţin în acest caz. Tot acest articol a fost scris pentru a capitaliza politic această mişcare a UDMR-ului, în speranţe că o parte din electoratul clasic va migra spre noile formaţiuni politice.

P.S. Nu am introdus linkuri în articol cu bună ştiinţă, pentru a-i forţa pe cei certaţi cu domnul Google să apeleze cu încredere la serviciile gratuite ale motorului de căutare.

Nota redacţiei: În virtutea unei informări imparţiale, oferim un link către postarea jurnalistului Moise Guran pentru a le oferi cititorilor ocazia de a înţelege contextul materialului semnat de domnul István Tárkányi pe blogul său de pe adevarul.ro.