Iohannis, la Bruxelles: „Vom negocia cu aplomb soarta românilor din Marea Britanie“. Despre vizele pentru Canada: „Există şanse reale să facem progrese“

Iohannis, la Bruxelles: „Vom negocia cu aplomb soarta românilor din Marea Britanie“. Despre vizele pentru Canada: „Există şanse reale să facem progrese“

Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis va participa joi şi vineri la Consiliul European de la Bruxelles. Reuniunea şefilor de stat şi de guvern din UE se aşteaptă a fi una tensionată, în condiţiile în care pe agenda discuţiilor se numără teme sensibile ca relaţia cu Rusia şi acordul comercial cu Canada, pe care România, Bulgaria şi Belgia ameninţă că îl vor bloca prin veto.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Klaus Iohannis, la Bruxelles, după întâlnirea cu premierul britanic, Theresa May:

„Tocmai s-a încheiat o întâlnire bilaterală pe care am avut-o cu doamna Prim-ministru Theresa May, o întâlnire bilaterală foarte bună. A fost prima noastră întâlnire. Am discutat, evident, despre Brexit, dar am avut ocazia să discutăm şi despre chestiuni bilaterale. Relaţia noastră cu Marea Britanie este importantă. Avem un Parteneriat Strategic, pe care dorim, sigur, să îl ducem mai departe.

Doamna Prim-ministru mi-a spus cum vede domnia sa procedural Brexit-ul. Mai exact, în prima parte al anului, va face notificarea pe articolul 50, după care vor începe negocierile. Am constatat că şi doamna Prim-ministru şi eu ne dorim negocieri clare, negocieri care se duc în termeni foarte corecţi, fairplay, cum zic englezii, şi ţinând cont şi de problemele care sunt importante pentru o parte şi pentru cealaltă.

În acest context, evident că am menţionat pentru noi o temă extrem de importantă, unde vom negocia cu foarte mare aplomb, ca să zic aşa. Este soarta românilor din Marea Britanie şi aici nu m-am referit doar la soarta românilor după Brexit, ci şi până la Brexit. Nu ne dorim incidente, nu dorim ca românii din Marea Britanie să fie supuşi unor presiuni inutile. Am găsit mare înţelegere. Doamna Prim-ministru ne-a garantat că se va implica personal ca să nu existe astfel de incidente, nici până la Brexit, nici după Brexit, urmând, sigur, ca multe alte detalii să fie discutate pe parcursul negocierilor care se vor purta între Marea Britanie şi UE-27.”


Întrebări din partea jurnaliştilor:

Domnule Preşedinte, sunt români deja stabiliţi în Marea Britanie, dar probabil că sunt şi români care ar vrea să meargă în Marea Britanie după ce Marea Britanie iese din Uniunea Europeană. Ce fel de relaţie ar putea să existe între Marea Britanie şi România atunci? Acei români ce statut ar putea avea?
Klaus Iohannis: „Asta, sigur, va rezulta din negocieri, fiindcă, pentru Marea Britanie, reglementarea imigraţiei pare a fi o problemă foarte importantă, cum, pentru noi, statutul românilor este o problemă foarte importantă. Noi pot să spun de pe acum că ne vom implica foarte mult în negocieri pentru a obţine un statut cât se poate de bun pentru românii noştri.”

Înainte de a intra la întâlnirea cu dumneavoastră, Premierul britanic declara, la intrarea în clădirea Consiliului European, că ar trebui ca Uniunea Europeană să aibă o poziţie puternică, să facem presiuni pentru a opri atrocităţile îngrozitoare comise de Rusia în Siria. Care este poziţia României? Cât de fermă să fie atitudinea Uniunii Europene? Se va discuta despre asta astăzi, la Consiliul European.
Klaus Iohannis: Da, asta este, evident, şi poziţia noastră, şi am spus-o aseară în declaraţia de presă. Noi trebuie să fim foarte hotărâţi şi foarte uniţi, fiindcă astfel de atrocităţi nu trebuie tolerate, punct. Şi trebuie să spunem acest lucru foarte, foarte clar.

Nici anexarea Crimeii probabil că nu ar fi trebuit tolerată şi, totuşi, nu a putut fi împiedicată.
Klaus Iohannis: „Nici n-am tolerat-o. Nu aţi auzit pe nimeni din Uniunea Europeană spunând că a acceptat anexarea Crimeii. Dar trebuie să fim rezonabili. Noi cerem, şi eu am cerut tot timpul, soluţii diplomatice. Nu este posibil să căutăm soluţia militară. Soluţia militară nu duce nicăieri. Soluţia politică, soluţia diplomatică este cea pe care trebuie să o căutăm.”

Pe agenda discuţiilor, domnule Preşedinte, veţi avea şi problema Acordului de schimb cu Canada, şi aici România a avut de fiecare dată o poziţie fermă - doreşte ridicarea vizelor pentru români. Aţi primit până la acest moment semnale din partea Guvernului canadian că acceptă solicitarea României?
Klaus Iohannis: „Chiar înainte de a ajunge la aeronavă, am avut o discuţie cu Premierul nostru şi am discutat chestiunea CETA. Sunt negocieri şi sunt semnale bune. Sigur că, în această fază, deja depinde mai mult de partea canadiană să facă un pas hotărât pentru a finaliza cu succes negocierile. Noi până atunci ne păstrăm rezerva, aşa cum am anunţat deja şi până acum, dar există şanse reale să facem progrese în această direcţie.”

Permiteţi o întrebare de politică internă. Aţi declarat, domnule Preşedinte, şi o să vă citez: Premier tehnocrat înseamnă Premier independent politic. Dacian Cioloş e un Premier independent politic, l-am desemnat fără să fie propus din partea unui partid politic. Aşa ceva nu vom avea după alegeri, ci un Guvern politic, care reprezintă voinţa unui partid. Ce aţi dorit să spuneţi? După alegeri, Premierul Cioloş ar trebui să intre într-un partid pentru a putea fi desemnat Premier, sau e suficient să strângă în jurul lui un Guvern politic şi poate să rămână independent?
Klaus Iohannis: „Un Premier politic, în accepţiunea mea, este un Premier asumat clar de un partid sau de o coaliţie de partide. Pe mine, sincer, nu mă interesează deloc dacă este membru cu carnet sau nu este membru cu carnet. Asta este problema partidului şi a relaţiei între partid şi persoana respectivă. Nu este rolul Preşedintelui să intre să verifice dacă şi-a plătit cotizaţia şi nici nu mă interesează. Mă interesează  asumarea politică. Dacă o persoană este asumată politic de un partid sau de o coaliţie de partide, atunci după părerea mea, este un Premier politic.”

Ţinând cont de faptul că Premierul Cioloş a arătat disponibilitatea de a rămâne implicat şi după aceste alegeri şi dacă va strânge o majoritate, este o variantă, este o propunere, îl veţi numi din nou?
Klaus Iohannis: „Sigur că este o variantă bună. Dacă un an de zile a fost bun, şi eu l-am desemnat, cum să nu fie bun şi în continuare? Dar, repet, această desemnare va depinde de partide. Dacă partidele îşi asumă această propunere, ştiţi că sunt întâlniri pe care le face Preşedintele cu partidele, după alegeri. Dacă acolo vin partide şi spun noi avem, probabil, o majoritate, noi îl propunem pe Cioloş, atunci consider că este o propunere politică şi voi ţine cont foarte serios de această propunere.“

Dar clar este nevoie de o majoritate PNL–USR probabil pentru că Premierul Cioloş tocmai a exclus să facă parte sau să reprezinte un guvern PSD-PNL, spune că niciodată nu va face acest lucru.
Klaus Iohannis: „Ştiţi, după alegeri e diferit faţă de înainte de alegeri. Acum suntem în fază de precampanie şi campanie şi după aceea vom avea o situaţie care reprezintă voinţa electoratului, situaţie care pe urmă va trebui să ducă la formarea unui guvern. Eu nu îmi doresc o situaţie în care după alegeri apar tot felul de sensibilităţi ca să nu reuşim să formăm un guvern, nu îmi doresc aşa ceva, eu îmi doresc formarea unui Guvern direct din prima, Şi atunci vom negocia, vom discuta şi vom vedea cine are o majoritate, cine pe cine propune dar acestea sunt chestiuni care se discută după alegeri.”

Credeţi personal în varianta PNL-PSD guvern după alegeri?
Klaus Iohannis: „Personal o să vă spun atunci când voi desemna o persoană în care variante cred.

Vizele impuse de Canda şi relaţia UE-Rusia, punctele fierbiţi ale Consiliului

Sesiunea de toamnă a Consiliului European va debuta, azi, la Bruxelles, cu trei teme centrale pe ordinea de zi: gestionarea migraţiei, politica comercială şi relaţiile externe ale UE. România este direct interesată de politica comercială a UE, mai exact deTratatul de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Canada (CETA). Semnarea acestui acord de liber-schimb este programată pentru date de 27 octombrie, în cadrul unui summit UE-Canada care va avea loc la Bruxelles, în prezenţa premierului canadian Justin Trudeau. 

Numai că, în condiţiile în care trebuie să existe unanimitate, România a anunţat că nu este de acord cu CETA şi ameninţă cu folosirea dreptului de veto, o poziţie pe care Bucureştiul rareori a invocat-o în relaţiile cu Bruxelles-ul. În schimbul unei poziţii favorabile CETA, România cere Canadei ridicarea vizelor. „Sper că vom putea ajunge la un acord cu partea canadiană în privinţa liberalizării vizelor pentru români şi, dacă se ajunge la o înţelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele legate de acest acord”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, înainte de a pleca la summit.

Întrebat dacă va insista ca liberalizarea vizelor pentru Canada să debuteze cu anul 2017, şeful statului a precizat: „Pentru noi e important să fie 2017, şi nu 2018, 2019 sau altceva. Plus că pentru noi e important să avem o liberalizare completă într-un termen rezonabil“. „Vor ieşi scântei la negocierile pe CETA“, au adăugat surse diplomatice pentru „Adevărul“.

Prietenii lui Putin, lobby la Bruxelles
O altă temă sensibilă pe agenda Consiliului este politica externă a UE. Sub umbrela limbajului diplomatic se ascunde, de fapt, o presiune uriaşă pentru ridicarea sancţiunilor economice la adresa Moscovei. Mateo Renzi şi Viktor Orban, premierii Italiei şi Ungariei, doi dintre cei mai apropiaţi lideri europeni de Vladimir Putin, au solicitat restul statelor comunitare revenirea la relaţii „busines as usual“ cu Moscova. În traducere mai puţin oficială: să punem pe primul loc afacerile şi să trecem cu vederea acţiunile nedemocratice ale Rusiei. „Este clar că  sancţiunile afectează economia Federaţiei Ruse“, a declarat pentru „Adevărul“, purtătorul de cuvânt al PPE, Siegfried Mureşan.

Potrivir unor surse europene, Italia şi Ungaria fac lobby intens la Bruxelles ca UE să ridice sancţiunile economice impuse Rusiei. Altfel spus, UE să uite de anexarea Crimeii. „Voi susţine implementarea completă a înţelegerilor de la Minsk“, a anunţat preşedintele Iohannis, amintind de armistiţiul încheiat în Belarus la începutul lui 2015 privind pacea în Estul Ucrainei, acord nerespectat de Vladimir Putin. „România nu va manifesta niciun fel de flexibilitate pnă când prevederile acordului de la Minsk nu vor fi respectate în totalitate de Federaţia Rusă“, au adăugat, pentru „Adevărul“, surse oficiale. Cât despre o posibilă concluzie a Consiliului European pe tema relaţiei cu Rusia, sursele citate au spus: „Actualul context nu e deloc favorabil pentru asumarea unor noi decizii. Foarte probabil, nu vor fi votate noi sancţiuni financiare împotriva Rusiei, dar sub nicio formă nu se va renunţa la actualul set de sancţiuni“. 

„Relaţia cu Federaţia Rusă va fi discutată şi din perspectiva situaţiei din Siria. Acolo, voi susţine necesitatea unei implicări responsabile pentru găsirea unor soluţii durabile la această criză. După părerea noastră, este nevoie de încetarea de urgenţă a bombardamentelor nediscriminatorii din Alep şi, în general, de încetarea imediată a ostilităţilor din Siria, şi crearea condiţiilor pentru accesul ajutoarelor umanitare. Se impune, totodată, reluarea procesului politic de negociere, care, în niciun caz, nu poate fi înlocuit de o soluţie militară“, a mai punctat Klaus Iohannis.

Iohannis, discuţie cu premierul britanic
În marja Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis va avea la Bruxelles şi o întrevedere cu premierul britanic, Theresa May. „Vom avea o discuţie legată de chestiuni care ne preocupă - şi probleme europene, şi probleme bilaterale. Pentru mine, tema principală va fi legată de soarta românilor din Marea Britanie", a declarat şeful statului, miercuri, la Palatul Cotroceni.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările