Cine ar fi în stare să-i facă faţă?

Situaţia bugetară a ţării

Nu mă aştept ca Viorica Dăncilă să înţeleagă ceva din dezechilibrele uriaşe care grevează bugetul ţării. Iată-le descrise de Victor Ponta, fost premier al României în perioada 2012-2015.

  • Deficitul bugetar la 8 luni este de 22 miliarde lei. Pe tot anul ar putea fi cel puţin 30 de miliarde lei. Pe întreg anul 2015 deficitul a fost 10 miliarde lei
  • În 2015,  Guvernul a împrumutat pentru tot anul 10 miliarde de lei ca să acopere deficitul - în 2019 Guvernul plăteşte peste 10 miliarde de lei doar ca dobânzi la împrumuturi !
  • În 2019, deficitul  este în creştere fata de 2018 cu 5 miliarde lei!
  • în 2019 doar în 8 luni deficitul  este de 2,1% din PIB (pe întreg anul va fi peste 3,5% )
  • Pentru anul 2020 se adaugă  la această gaură din 2019 (care va fi de peste 30 miliarde ron la sfârşitul anului) încă 20 miliarde din prevederile noii legi a pensiilor , 5 la cheltuielile din creşterea Legii salarizării şi preţurile la energie , 5 la Apărare (pentru că s-a amânat pe anul viitor contractul de corvete) şi ajungem la 60 miliarde de ron = 14 miliarde de Euro pe care nu îi avem în Bugetul din 2020 şi trebuie să îi împrumutăm  de la nişte bănci care ştiu că suntem disperaţi după bani şi ne pot cere orice dobândă!

În anul 2021 situaţia va fi şi mai rea, dacă în 2019 nu se iau măsurile necesare pentru echilibrarea bugetară.

Iată şi opiniile lui Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal

  • România încasează din taxe şi impozite doar 26% din PIB, în timp ce media europeană e la 40%. Când ai un asemenea decalaj colosal, ce mai poţi adăuga...?”
  • Pe partea de venituri avem decalaje mari faţă de ce s-a bugetat. Aceste decalaje sunt mai mult decât evidente şi sunt greu de recuperat- e vorba de miliarde de lei
  • Avem o factură de salarii care anul acesta va ajunge la 12% din PIB. Înainte de tăierile de salarii din 2010, această factură era de 10% din PIB.
  • Creşterea de 40% a pensiilor de la anul este de ne-gestionat. Practic, cheltuielile cu pensiile şi salariile vor fi de 26% din PIB, adică exact cât colectăm din taxe. Ceea ce este o situaţie imposibilă!
  • Nivelul cheltuielilor cu salariile din sectorul public este unul foarte ridicat ca urmare a majorării ample a acestora în ultimii ani.
  • Cheltuielile cu asistenţa socială (pensii primordial) vor creşte substanţial până în 2022 datorită noii legi a pensiilor votată recent.

Chiar şi Orlando Teodorovici este sincer: „dacă trece moţiunea de cenzură, nimeni nu va putea să închidă bugetul pentru anul viitor”. Ce să înţelegem, că el este cel mai „calificat” bugetar care ştie să facă bugete? Sau că situaţia este atât de gravă încât bugetul nu poate fi închis, pur şi simplu.

Rectificarea bugetară anunţată pentru vineri

Anunţul premierului Dăncilă despre rectificarea bugetară care va avea loc vineri i-a luat prin surprindere pe analişti, comentatori, politicieni. Ce ar fi aşa de urgent, încât rectificarea să aibă loc intempestiv, fără transparenţă decizională, şi foarte  devreme, comparativ cu alţi ani? O parte a presei interpretează aceasta rectificare ca aducând „tainul” către baronii locali care influenţează parlamentarii sa nu voteze moţiunea de cenzură. Trece moţiunea de cenzură, adio „tainul” de vineri, guvernul devine interimar şi nici nu mai are dreptul la rectificare bugetară.

Mai este o posibilă explicaţie. Guvernul nu mai are bani de pensii şi salarii pentru trimestrul IV, aşa cum anunţa încă din vară Teodorovici. Este vorba de o gaura de 8 miliarde de lei, care trebuie luată de undeva. Creditorii interni şi externi au început să ridice din sprâncene, când vine vorba de România.  Dacă şi această explicaţie este veridică, viitorul guvern, în cazul trecerii moţiunii de cenzură,  se va trezi cu visteria goală, în imposibilitatea de a plăti pensii şi salarii.

Aceasta-i marea provocare. Cine şi cu ce măsuri drastice va reuşi atenuarea dezechilibrelor bugetare?

Până la alegerile prezidenţiale nu se poate face mare lucru, pentru a nu periclita şansele lui Iohannis la un nou mandat. Exact ca în 2009, când în noiembrie au avut loc alegeri prezidenţiale. Iar în 2010 a venit scadenţa. Boc şi Băsescu s-au sinucis politic ca să salveze ţara de la faliment. 7 milioane de români au votat în 2012 pentru demiterea lui Băsescu, în urma tăierilor de salarii bugetare din mai 2010. N-au uitat.

Până şi Ponta a realizat într-un târziu că altă soluţia nu exista: „Am văzut în 2010 această soluţie aplicată de domnul Băsescu. De nevoie, că nu a aplicat-o de plăcere Băsescu,  că a avut el aşa o pasiune să taie pensii salarii. Nu mai avea bani”.

Şi totuşi, bugetul pe 2020 trebuie creionat până la alegerile prezidenţiale, altfel stăm fără buget până nu se ştie când în 2020. Cine-l va creiona, pe ce principii, cu ce sacrificii în rândul bugetarilor? Grea întrebare!

Urmează un an, 2020, cu două rânduri de alegeri: locale şi parlamentare. Ce partid îşi va sacrifica şansele în alegeri pentru a salva bugetul de stat, fără taxe şi impozite noi, fără tăieri de venituri? Misiune imposibilă! Nici în 2009 nu s-a făcut nimic. Şi a venit scadenţa din mai 2010!

Cert este că fără tăieri drastice din cheltuielile de funcţionare a statului nu se poate face nimic. Nici tăierile de venituri, ca în 2010, nu mai sunt acceptabile.

Cred că cei care negociază formarea noului guvern de după moţiunea de cenzură trebuie să aibă în vedere cele de mai sus.

Chiar şi dacă nu trece moţiunea de cenzură,  soarta guvernului Dăncilă este oricum pecetluită. Fără validarea  parlamentului pentru noua compoziţie politică a guvernului, preşedintele Iohannis nu va semna nicio numire de ministru. PSD nu are majoritate parlamentară să-şi valideze noul guvern, iar să funcţioneze fără o treime din miniştri nu e posibil. Ce s-a întâmplat cu examenul de rezidenţiat se poate repeta, în situaţii şi mai dificile, şi mai presante, la alte ministere. Doar miniştrii pot semna Ordine de Ministru şi alte acte importante şi relevante. Nu poţi funcţiona fără miniştri la Educaţie şi Interne. La cele două ministere am avut deja o etapă de interimat, aşa că o altă perioadă de interimat nu este posibilă. Cu sau fără moţiune de cenzură, guvernul Dăncilă tot trebuie să plece. Că premierul Dăncilă nu înţelege mare lucru din situaţia politica a ţării, nu e de mirare. Acestea sunt resursele sale intelectuale!

Este extrem de important ca echipe de experţi să analizeze toate variantele posibile pentru formarea noului guvern, să discute cu şefii de partide şi să găsească cea mai potrivită soluţie pentru:

  • Principiile pe care va fi croit bugetul pe 2020;
  • Ministrul de finanţe care va coordona aceasta acţiune;
  • De unde se vor tăia, totuşi, alocări bugetare;
  • Când,  cum şi cine   va face curăţenie în eşaloanele superioare ale birocraţiei;
  • Cine are curaj să-şi sacrifice şansele electorale pentru a salva ţara. Că la promisiuni nu le mai tăcea gura!

Urmeaza o perioadă extrem de dificilă, în care clasa politică îşi va da măsura capacităţii de a conduce ţara pe un drum corect.