Ministrul Justiţiei susţine coborârea pragului electoral. Ce spun specialiştii şi marile partide de ideea Ralucăi Prună

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună. FOTO Eduard Enea

Coborârea pragului electoral pentru alegerile parlamentare devine o prioritate pentru partidele mici în timp ce marile forţe poltice nu vor să audă de un asemenea subiect. Specialiştii au explicat pentru „Adevărul“ dacă este sau nu oportună o asemenea schimbare a legislaţiei electorale într-un an cu două rânduri de alegeri.

Regulile pentru cele două rânduri de alegeri din 2016 nu sunt nici pe departe de fi stabilite defintiv şi acceptate de toate forţele politice. În timp ce o parte din partide sunt pentru alegerea primarilor într-un singur şi menţinere actualelor reguli referitoare la pragul electoral, altele vor atât schimbarea formei scrutinului  pentru desemnarea edililor, dar şi reducerea pragului electoral.

Tema modificării pragului electoral a fost readusă în atenţia publică de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, cea care a precizat faptul că schimbarea legii partidelor trebuie completată de modificări legislaţia electorală care să asigure un grad de reprezentare mai mare.

„Nu este serioasă adoptarea unei legislaţii privind partidele mici, dacă în realitate acestea nu au acces în viaţa politică. Sunt de acord, şi ca ministru şi ca cetăţean, că aşa cum stau lucrurile acum este matematic imposibil pentru orice fel de partid mic sau coaliţie, s-a vorbit aici de coaliţii, să acceadă în viaţa politică, cel puţin în alegerile locale (...) Sunt de acord că pragul electoral trebuie scăzut”, a declarat Raluca Prună, în cadrul unei dezbateri cu reprezentanţi ai scoeităţii civile.

În România există, potrivit legii, un prag electoral de 5%, pe care partidele ce urmează să fie reprezentate în Parlament şi în consiliile locale şi judeţene trebuie să-l atingă. La pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, în cazul alegerilor parlamentare, şi 2% din voturile valabil exprimate în circumscripţia respectivă,în cazul alegerilor locale. Pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, se adaugă în cazul alegerilor parlamentare, câte un singur procent din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi în timp ce pentru alianţele cu cel puţin trei membri care participă la alegerile locale pragul electoral este de 8%.

Situaţia acestui prag electoral este problematică dată fiind timpul scurt până la alegerile alegerile locale şi parlamentare. Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept, cunoscută mai mult sub numele de Comisia de la Veneţia, care a în 2002 a elaborat un cod de bune practici în materie electorală, recomandă neschimbarea legislaţiei electorale cu un an înainte de alegeri, în condiţiile în care anumite partide, în acest caz partidele mici, şi-ar putea crea avantaje prin noile modificări. Pe de altă parte, în această situaţie, ar exista o lărgire a drepturilor electorale şi un grad de reprezentivitate mai mare.

Ce spun specialiştii

„Adevărul“ a consultat mai mulţi specialişti în drept constituţional şi politologie care au explicat modul în care poate fi abordată tema coborârii pragului electoral de partidele politice. Propunerea de dimunare a pragului electoral e considerată un demers bun de politologul Sorin Bocancea, blogger „Adevărul“, atât timp cât schimbarea respectă principiile democratice şi creşte reprezentarea.

 „Toate aceste schimbări, într-un termen scurt, stau la latitudinea puterii politice. Într-adevăr, există acea recomandare a Comisiei de la Veneţia. Dar ce ne facem atunci cu acele schimbări ale regulilor în  timpul jocului împotriva principiilor democratice, cum a fost ordonanţa care a  permis traseismul politic. În condiţiile actuale chiar dacă avem acea recomandare, atât timp cât aceste schimbări sunt în beneficiul principiilor democratice, de fapt al accesului altor forţe politice în jocul politic, nu cred că e o mare problemă“, explică Bocancea.

O altă interpretare este dată de Elenina Nicuţ, specialistă în drept constituţional „Părerea mea este că e cam târziu pentru reducerea pragului. Subiectul intră pe acea recomandare a Comisiei de la Veneţia. Nu cred că se poate aşa, din scurt. Însă, dacă partidele ar considera că e oportun luarea deciziei pentru desfiinţarea pragului, ar avea loc acest lucru. E nevoie doar de voinţă politică şi de trecerea unui proiect de lege prin Parlament. Aici nu mai este vorba de Ordonanţă de urgenţă“, precizează Nicuţ.

Totuşi, specialiştii atrag atenţia că preferabil ar fi doar reducerea pragului, nu eliminarea acestuia aşa cum cer o parte din partidele nou înfiinţate. Evitarea unei asemenea opţiuni e dată de fragmentarea scenei politice. „Nici nu ar fi dorit să se desfiinţeze total pragul electoral. Pur şi simplu s-ar duce la o fragmentare a ofertei politice încât electoratul nu ar mai înţelege nimic“, a subliniat Bocancea.

Ce spun partidele

Paridele mari nici nu  vor să audă de o asemenea schimbare cu trei luni înainte de alegerile locale şi nouă luni până la parlamentare. Pentru ei, acest subiect e închis. „Ar trebui să spună ce matematică are dumneaei (n.r. – Raluca Prună)  sau la ce matematică s-a referit. Nu ştiu ce date a avut doamna ministru. Dacă aceste partide nou înfiinţate cu trei membri vin cu nişte platforme credibile, cu oameni credibili, vin cu nişte măsuri concrete, fără îndoială au toate şansele”, a spus Florin Iordache, deputat PSD, pentru Digi24

La rândul lor, liberalii consideră că e prea târziu pentru deschiderea unei asemenea teme. „A existat dezbatere publică, a existat dezbatere parlamentară. Toată lumea a căzut de acord asupra unor praguri. Momentul dezbaterilor a trecut odată cu noul pachet al legilor electorale, care prevede praguri destul de generoase şi permisive tuturor“, a declarat liberalul Ionuţ Stroe, purtător de cuvânt al PNL.

Partidele sau miişcările civice noi, aşa cum e şi e cazul Iniţiativei România, cer diminuarea acestui prag electoral  pentru ca noile formaţiuni să poate intra în în Consiliile locale şi mai târziu, în Parlament. Reducerea pragului a fost menţionată des şi de Mircea Geoană, liderul PSRO, care la începutul lunii decembrie promitea că va depune un proiect de lege prin pragul la parlamentarea era scăzut de la 5% la 3% pentru partide.  Între timp, tema a fost lăsată de o parte, fiind relevantă doar pentru noile partide politice. 

Citeşte şi:

Sondaj IRES. PSD, considerat partidul cel mai orientat spre Rusia 

PSD este considerat partidul din România orientat cel mai mult spre Rusia, în timp ce PNL este văzut drept partidul cu cea mai mare deschidere spre Occident, potrivit unui sondaj IRES.

Sondaj IRES: PCR a rămas cel mai iubit partid 

Majoritatea românilor declară că Partidul Comunist Român (PCR) a fost mai bun decât partidele actuale de pe scena politică, potrivit unui sondaj IRES. 

Proiect PSD: Personalul de specialitate din Autoritatea Electorală Permanentă ar putea beneficia de pensie de serviciu

Mai mulţi deputaţi social-democraţi au depus un proiect de lege prin care personalul de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente ar urma să aibă dreptul la pensie de serviciu, la fel la ca aleşii din Parlmentul României. Demersul se înscrie în seria iniţiativelor legislative prin partidele politice caută să-şi fidelizeze categorii socio-profesionale cât mai diverse.