Marcel Boloş: Am atras de la UE o sumă 660 de milioane de euro şi urmează o a doua tranşă de 637 de milioane; Avem estimate 1292 de paturi noi

Marcel Boloş, ministrul Fpndurilor Europene. FOTO Eduard Enea

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a dezvăluit la „Adevărul Live” că în contextul lupteri cu răspândirea COVID-19, România a atras de la Uniunea Europeană două tranşe de bani. Ministrul a explicat că o parte din aceşti bani vor merge în investiţii pentru echipamentele pesonalului medical. O altă parte din fonduri, conform ministrului, va merge pentru lansarea unui proiect pentru asistenţii sociali care să aibă grijă de vârstinici.

Adevărul: Pentru România câţi bani urmează să vină de la UE pentru combaterea coronavirus?

Marcel Boloş Din păcate virusul are implicaţii până la nivelul activităţilor firmelor dar şi în plan individual. Ca să răspund la întrebare, sunt două tranşe pe care ni le-a pregătit Comisia Europeană în această perioadă. O primă tranşă de resurse este în valoare de 660 de milioane de euro pe care ni i-a lăsat la dispoziţie. Aceşti bani provin din prefinanţările pe care urma să le returnăm Comisiei prin mecanismele de decontare pe care le avem cu ei. Această perioadă s-a prelungit până la sfârşitul perioadei de programare, respectiv până în anul 2023. Şi o a doua tranţă de bani care urmează să vină în cursul lunii aprilie, 637 milioane de euro, pe care de asemenea n-i pune la dispoziţie pentru a avea lichidităţile necesare de intervenţie în funcţie de nevoile pe care le avem.

Câţi bani merg spre sistemul medical? 

Din nefericire acolo este în momentul de faţă o nevoie pentru ceea ce înseamnă dotarea cu echipamente medicale. Am avut o discuţie în acest sens cu conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi cu ministerul Sănătăţii pentru ca să putem asigura din fonduri europene aceste echipamente medicale care sunt destinate situaţiilor de urgeţă şi mai ales în zona secţiei de terapie intensivă, unde de la ventilatoare, până la sistemele de monitorizoare, injectomate şi tot ce e necesar pentru un astfel de salon, respectiv dotarea unui pat medical să fie inclus în partea de echipamente medicale. Încercăm să relocăm din priorităţile de investiţii pe care România le are în momentul de faţăă în cadrul Pogramului Operaţional Infrastrctură Mare, o sumă de aproximativ 350 de milioane de euro. Ce se mai finanţează în dmeniul Sănătăţii e inclusiv componenta de cheltuieli cu partea de testare a pacienţilor. Avem şi partea de cheltuieli pentru protecţia personalului medical, care e cel mai expus în această perioadă, mai ales cei din prima linie. Tot ceea ce înseamnă echipamente de protecţie de la măşti până la partea de mănuşi, combinezoane şi tot ce presupune aceste echipamente de protecţie medicale. E un efort pe care România îl face. Guvernul îl asigură prin fonduri europene. Noi încercăm ca prin păstrarea legăturii cu cei din direcţiile generale de specialitate să modificăm programele operaţionale astfel încât decontările să poată fi realizată rapid şi operativ.

Câţi bani alocă UE României pentru combaterea pandemiei de coronavirus

Care e starea de spirit la Bruxelles sau Strasbourg?

Lupta pentru atragerea fondurilor europene aparţine fiecărei ţări. Sunt alocări financiare pentru asigurarea de lichidităţi. Mai avem fondul de solidaritate european care are o alocare destul de mică de 800 de milioane de euro. Însă ca să fii devii eligibil cu cheltuiala din acest fond trebuie să ai făcută la nivel naţional cheltuit 0,3% din venitul naţional brut. Deci ar însemna pentru România o cheltuială de 300 de milioane de euro, lucru care se va întâmpla. Partea cea mai nefericită a acestui fond e că doar 5% din aceste cheltuieli, adică vreo 15 milioane de euro ar veni din fondul acesta, care înseamnă o sumă destul de mică în raport cu nevoile pe care le avem în momentul de faţă. 

Statele membre, pe lângă resurse din fondurile europene au adoptat tot felul de soluţii. A apărut şi în spaţiul public de exemplu că Franţa a alocat prin programe publice 300 de miliarde de euro, Germania 500 de miliarde. Acestea sunt însă programe naţionale cu surse din bugetul de stat. Şi-au putut permite aceste alocări. Noi la nivel naţional venim cu această problemă de cheltuieli publice care apăruse dinainte de apariţia pandemiei. 

Plecând de la aceste 300 de miliarde a plecat şi un fake news care spunea că Bruxelles-ul a alocat României un singur miliard şi Franţei 300.

Fiecare stat membru şi-a completat soluţiile şi tipurile de intervenţii gândite cu aceste tipuri de programe naţionale care multe din ele vizează tipuri de investiţie în economie. Singurul pilon la care trebuie să ne uităm cu maximă seirozitate în perioada următoare este cel de investiţii. Dacă multe activităţi economice sunt în cădere liberă, vor trebui investiţii. Urmează criza economică şi România va avea nevoie de capital de lucru. Trebuie să ne gândim de pe acum. Acum nimeni nu se gândeşte la investiţii şi derulări de poiecte noi. Toată lumea se gândeşte cum să se protejeze de pandemie dar urmează perioada următoare în care va trebui să ne gândim din timp. Să nu uităm că Guverul a aprobat acea schemă de garantare pentru întreprinderi mici şi mijlocii. Eu cred că în completare trebuie să intervenim cu aceste granturi pentru ca să susţinem restartarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Vor fi o piesă grea în perioada de criză economică care urmează. Mai ales că urmează şi o perioadă în care încasările bugetare nu vor avea cel mai fericit trend. Atunci trebuie un mix de intervenţii în economie ca să poţi face faţă.

Concret, de exemplu pentru partea de media vor veni partea de sprijin şi investiţii? 

E prematur să definim domeniile acestea de intervenţii pe care le vom avea în perioada de criză care urmează. Cred că trebuie să sprijinim domeniile acelea care au avut o perspectivă favorabil în perioada în care şi-au desfăşurat activitatea. În perioadele de criză fiecare stat membru trebuie să-şi găsească pachetul de măsuri pentru problemele pe care le are. Nimeni nu oferă un pachet de criză standard. 

Când preconizaţi că o să înceapă criza economică? 

Totul depinde de cum se întinde această criză a coronavirus. Dacă depăşeşte un orizont de timp de trei luni, atunci criza economică va fi cu atât mai profundă. Sigur că aici iar e de discutat dacă virusul se găseşte până la urmă un vaccin sau antidot ca să poată fi stopat prin intervenţii din domeniul sănătăţii, dacă nu să nu uităm că sezonul rece e propice pentru dezvoltarea unui nou val de criză. Oricum trebuie gândit şi elaborat pachetele de măsuri în ce priveşte susţinerea cu granturi din fondurile europene pentru ca mediul de afaceri să poată fi sprijinit cât mai mult. Sigur, contează şi pachetul de măsuri fiscale şi pachetul de măsuri în ceea ce priveşte ratele bancare, ratele la credit. Contează întregul pachet de măsuri care s-a gândit la nivel naţional. Dar hotărâtor poate fi intervenţia de granturi. Aceastea impulsionează direct şi au o anumită intensitate.

Vor mai veni bani către cercetare? În februarie anunţaţi bani pentru obţinerea unui vaccin antigripal. Acum unde se duc aceşti bani?

Banii au rămas în continuare programaţi cu această destinaţie. Nu e uşor să dezvolţi un vaccin rapid în această perioadă cu o structură care abia mai funcţionează. Era foarte bine dacă aveam nivelul de activitate de cercetare din cadrul Institutului Cantacuzino ca să răspundem în această perioadă cu conceperea acestui vaccin. Mi-e foarte greu să cred că prin forţe proprii vom putea rezolva problema medicamentului minune pentru acest virus. Rămâne un proiect de cercetare. Să nu uităm, 3 milioane şi jumătate de vaccinuri cumpărăm în fiecare an şi investim 70 de milioane de euro în fiecare an pentru cumpărarea de vaccinuri pentru gripa de sezon. 

Deci să recapitulăm. Avem în visterie...

1,4 miliarde de euro. Banii aceştia vor avea câteva destinaţii precise. E vorba de şomajul tehnic pentru întreprinderile, firmele, companiile care au afectată activitate. Ordonanţa de ugenţă prevede două situaţii. Una prin care activitatea e afectată de ordonanţa militară - adică s-a închis. Caz în care se va solicita un certificat pentru situaţii de ugenţă pe care îl va emite Ministerul Economiei după procedură simplă. A doua categorie e a cea a firmelor a căror activitate a fost afectată, adică le-a scăzut încasările cu minim 25% şi nu mai au capacitatea financiară de plată a salariilor pentru angajaţi. Deci avem această parte de şomaj tehnică cu 350 de milioane de euro rezervaţi. 

A doua componentă este cea de sănătate publică unde avem fonduri rezervate de 350 de milioane de euro. Aceasta e suma pe care am planificat-o pentru secţiile de terapie intensivă în zona achiziţiilor. Am avut discuţii cu IGSU şi în plan avem 1292 de paturi noi cu o valoare estimată de 135 de milioane de euro. Diferenţa până la 350 de milioane o reprezintă echipamentele specifice tot IGSU, de la containere medicale care au un număr de paturi tot pentru secţiile de terapie intensivă până la tot ce înseamnă echipamente medicale. E partea de contribuţie din fondurile europene. Dacă suma nu e suficientă, atunci e posibilitatea să se finanţeze din bugetul de stat pentru a fi rezolvate toate cazurile de urgenţă care apar. Sursele europene sunt bani pe care i-am readus din alte priorităţi de investiţii ca să putem asigura în completare de la bugetul de stat resurse financiare.

A treia componentă o avem destinată asistenţilor sociali. Urmează să fie lansat un apel de poiecte, din păcate pentru noi metodologia rămâne aceeaşi cu lansarea apelului de proiecte, dar ne grăbim să încheiem contractele de finanţare cât mai rapid pentu asistenţii sociali care sprijină persoanele vârstnice în această perioadă. Am considerat că e o măsură de sprijin pe care o putem oferi. 

O altă componentă, a patra, e capitalul de lucru pentru IMM-uri. O problemă va fi avea de a sprijini investiţiile pe care IMM-urile le vor lansa în perioada post-pandemie.

Aţi fost în autoizolare? Majoritatea miniştrilor care au participat în acea şedinţă de partid s-au autoizolat.

Nu am fost în autoizolare. M-am dus în fiecare zi la serviciu. Nu am fost prezent la acea şedinţă în care era şi domnul senator detectat pozitiv. Mi-am făcut testul de două ori. Membrii Guvernului au fost testaţi din nou în urmă cu două zile.

Cum se va desfăşura şedinţa de Guvern de mâine?

E decizia premierului. Există deja un precedent care s-a creat. Poate se va decide că se poate desfăşura şedinţa în formatul digital, care s-a desfăşrat cu succes.