Ministrul Agriculturii, în Parlamentul European: În România, cormoranii sunt atât de mulţi, că trăiesc în piscine

Ministrul Agriculturii, în Parlamentul European: În România, cormoranii sunt atât de mulţi, că trăiesc în piscine

Petre Daea FOTO MEDIAFAX

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a prezentat în Parlamentul European în faţa Comisiei pentru Pescuit priorităţile preşedinţiei României la Consiliul UE în acest domeniu. El a numit cele două dimensiuni implicate şi anume dimensiunea politicii interne, gestionarea stocurilor de peşte şi a habitatelor specifice, respectiv cea a politicii externe gestionarea guvernanţelor internaţionale ale apelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Petre Daea a primit întrebări din partea europarlamentarilor legate de măsurile tehnice privind un pescuit durabil (pescuitul cu impuls electric), gestionarea stocurilor demersale din Marea Mediterană, acordul cu state-terţe, acordul cu Marocul pentru securizarea apelor, sprijinirea zonelor mici de pescuit , despre pestele-spadă ca specie protejată, problema păsărilor migratoare precum cormoranii, simplificarea procedurilor de acces la fondurile europene pentru cetăţenii europeni, regulamentul de control în domeniul pescuitului.
 
Ministrul a spus că sunt multe întrebări pentru că sunt multe probleme şi şi-a felicitat omologii pentru construcţia de politici comune şi în particular pentru acordul cu Marocul.
 
El a vorbit despre „asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a activităţilor de pescuit prin adoptarea planurilor multianuale de gestionare”, „asigurarea exploatării durabile a stocurilor  şi despre ce îşi propune România: „vom asigura procedurile de adoptare rapidă a planului pentru apele occidentale”, „dorim să ajungem la un acord politic rapid împreună cu dvs pentru planul multianual de gestionare a stocurilor demersale din Marea Mediterană.”
 
„Bravo că aţi făcut acest pas extraordinar” precizând că e necesar pentru viitorul comun „să depăşim anumite momente” „cu înţelepciune şi grad de interes,” şi să-i subordonăm „interpretările corecte privind nevoile fiecărei ţări în a gestiona şi a avea acces la resurse.”

Răspunzând europarlamentarului olandez Dalen cu privire la remarca acestuia că a fost în Galaţi şi i-a plăcut România, Daea a spus: „A pornit o primă întrebare de la un coleg, îngăduiţi-mi să vă spun aşa, care are acelaşi nume ca şi mine - Petre. Dar ce loc nu e plăcut în România, ce loc nu e plăcut în lume dacă suntem atenţi fiecare la ceea ce e frumos, bun şi necesar pentru noi toţi şi fiecare în parte.”
Ministrul a continuat: „Am intrat în sală cu un succes, un succes al muncii comune, formidabile, extrem de importante, dar tot atât de necesare şi utile pentru noi toţi.”
 
Răspunzând îngrijorării exprimate de Marco Affronte cu privire la faptul că România nu ar mai organiza trialoguri  de la 8 februarie pentru a se încadra în termenele de finalizare ale dosarelor, Daea a spus: „nu ne vom opri din trialog, nu avem o staţie, avem un demers continuu.” Totodată,a vorbit despre „dorinţa şi înţelegerea” „politică şi tehnică” de a le finaliza.
 
În legătură cu un Brexit fără acord, ministrul Agriculturii a spus că „UE e mai săracă faţă de Anglia”, dar că „aceste lucruri le putem gândi, judeca în interesul comun”, pentru ca obiectivele comune să fie atinse.
 
Privind preşedinţia României al Consiliului UE, Petre Daea a spus: „e un moment deosebit prin prezenţa subsemnatului, pentru că România are această calitate, această putere, dorinţă de a negocia.”
 
Cu privire la problemele din dosarele europene în domeniu, Daea a precizat că există interpretări conceptuale diferite ale termenilor comuni precum „biodiversitate”, „natură protejată.”
 
Europarlamentarul ALDE, Monica Nicolai i-a adresat ministrului o întrebare legată de speciile de păsări migratoare, printre care cormoranii care au un „impact substanţial asupra stocurilor de peşte” din zonele cu amenajări piscicole şi de acvacultură.
 
Acesta a răspuns că în momentul de faţă nu sunt soluţii în privinţa populaţiilor de cormorani care în România sunt atât de mulţi, că trăiesc în piscine şi nu se mai feresc de oameni, iar îngrijorările pescarilor sunt „dincolo de puterea de rezistenţă” pentru că se află în raport cu natura şi nu găsesc pe moment soluţii. 
 
Astfel aceste păsări ”pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar, alternativ pentru momentele în care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp ştiind elementul de prohibiţie pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poţi găsi în interior, în apele tale, soluţia de a creşte anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună.”
 
În acest sens Consiliul are nevoie să găsească „posibilitatea de a interpreta secvenţa existenţială din acvacultură”, dat fiind că există multe zone părăsite.
 
Despre un regulament de control, ministrul a spus că pentru a echilibra zona din jurul acestor habitate din punct de vedere financiar, economic, social e nevoie de norme şi interpretarea lor corectă, iar cerinţele tehnice„ trebuie prelucrate cu atenţie” , cu acurateţe conceptuală şi juridică.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: