Ministrul Afacerilor Europene, despre Brexit: „Avem toate plasele de siguranţă pentru românii din Marea Britanie“. Culisele preşedinţiei Consiliului UE
0
George Ciamba, ministrul Afacerilor Europene, a explicat, la Adevărul Live, care sunt ţelurile României pentru preşedinţia Consiliului UE, pe care am preluat-o la 1 ianuarie 2019 şi cât de pregătit e Guvernul Dăncilă. De asemenea, a făcut precizări despre teme precum Brexit şi extinderea UE.
Adevărul: Ieri aţi prezidat prima şedinţă a Consiliului Afaceri Generale. Ce îşi doreşte România de la aceste 6 luni?
George Ciamba: Am vrut ca din prima întâlnire să arătăm nivelul nostru de ambiţie. Am făcut o prezentare a priorităţilor. Am avut şi o discuţie aplicată pe Cadrul Financiar Multianual. Lumea se gândeşte doar la coeziune. Nu e preşedinţia doar despre acest lucru. Sunt şi alte teme. Vorbim de fonduri pentru cercetare, ştiinţă şi tehnologie, vorbim de noul fond pentru apărare, de Politica Agricolă Comună. Vorbim de multe instrumente sectoriale. Discuţia era necesară. Consiliul a stabilit ca în toamnă lui 2019 să fie o posibilă adoptare a bugetului multianual.
Par teme europene. Dinspre România spre UE ce vine?
Am avut o temă care ne interesează în mod deosebit: dezinformarea. Mai ales că vom avea în acest ciclu alegerile pentru Parlamentul European. Nu vrem ca aceste alegeri să fie afectate. Multe interferenţe vin din exterior. Sunt chestiuni de comunicare strategică şi ce înseamnă UE. Am avut la launch o discuţie despre cum comunicăm mai bine despre Europa. Am ajuns şi la faptul că trebuie să fim mai aproape de agenda cetăţeanului, cum e Directiva roaming.
Încercaţi să vorbiţi şi cu politicienii de la Bucureşti să fie mai responsabili în declaraţii?
Eu ştiu că nu au existat diferenţe de opinie întreg Guvernul s-a implicat pentru o bună preşedinţie. A, fost martor şi parte a exerciţiului de pregătire. Vorbim de miniştri, de prim-ministru. Au avut loc întâlniri ale secretarilor, ale miniştrilor. Eu nu aş putea spune că există un dezangajament. Dimpotriivă, e un angajament consolidat. Noi vom avea o perioadă de 3 luni care este ultilă şi sunt desfăşurate şi lucrările Parlamentului European, apoi va fi pregătirea Summitului de la Sibiu, apoi ultima perioadă: mă refer la extindere şi alte angajamente. E importantă abordarea tactică. A existat un angajament referitor la toate dosarele legislative.
Vorbeaţi despre lărgirea spaţiului comunitar. Bulgarii au insistat pentru ţările din Balcanii de Vest. Putem face şi noi acest lucru faţă de Republica Moldova?
Una din problemele lărgirii e că a fost un proces îngheţat din primul discurs al domnului Juncker. Balcanii de Vest au fost redescoperiţi odată cu fenomenul migraţiei. Noi, oricum, sprijim lărgirea, pentru că noi am fost un succes al lărgirii. PIB-ul nostru s-a dublat de la intrarea în UE. Anul acesta vor fi 10 ani de Parteneriat Estic. Trebuie să fim atenţi la toate sensibilităţile. De multe ori iadul e pavat de bune intenţii. Să nu cădem în capcane şi să nu mai ajungem la obiectivele strategice. Şi Balcanii de Vest sunt importanţi pentru noi. România a avut mereu o politică în Balcani, dar nu a fost o parte a Balcanilor.
În timpul preşedinţiei gestionaţi şi Brexit-ul. Cum vor fi afectaţi românii din Marea Britanie?
Eu evit să spun situaţia de dorit. Noi nu ne-am dorit ieşirea Marii Britanii. În situaţia unei retrageri ordonate printr-un acord juridic, evident, avem toate plasele de siguranţă pentru cetăţeni. Nu e vorba doar de cetăţeni, ci şi de restul. Noi ne dorim o relaţie strategică cu Marea Britanie. Noi avem o viziune şi pe partea de securitate. Noi avem maximul de garanţii în orie situaţie.
Şi Marea Britanie are un număr de cetăţeni în UE. Vorbim de 2,5 milioane de britanici în UE. Un hard Brexit nu e un lucru simplu. E un eveniment sistemic care nu ar trebui să aibă loc. Nimeni nu vrea să-l facă mai greu. Toate opţiunile sunt pe masă.
În cazul unui Brexit dur, noi trebuie să trecem măsuri legislative în timp record de Consiliu pentru a menţine legătura în Marea Britanie şi UE. Vorbim de cum zboară avionale, de vize, de securitate alimentară etc. Nimeni nu e pregătit pentru scenariul catastrofic al Brexit.
Nu e singurul cartof fierbinte pe care îl moşteniţi. Aveţi şi Polonia, care recent a pierdut un proces important la CJUE.
Există o decizie a CJUE şi o discuţie între Comisie şi Consiliu cu Polonia. Printr-o decizie a suspendat o decizie naţională. A existat angajamentul autorităţilor poloneze că vor respecta decizia. Curtea nu a emis decizia finală încă. A decis până acum doar suspendarea aplicării. Preşedinţia Consiliului înseamnă că noi îi reprezentăm pe toţi şi voinţa în ceea ce priveşte situaţia poloneză.
V-au întrebat oficialii europeni despre situaţia statului de drept?
Nu cred că există nicio discuţie despre statul de drept. Există o discuţie despre Justiţie. Discuţia a avut loc, putem spune, ca parte a dialogului nostru cu Comisia. Dialogul acesta nu a fost al meu, a fost al României. Există dialogul cu primul-ministru, care a discutat cu preşedintele Comisiei, mai e dialogul ministrului de Justiţie. Până la urmă sunt lucruri de explicat despre ceea ce s-a făcut. Ministrul Justiţiei a explicat faptul că noi am vorbit de nişte lucruri care au trecut de controlul de constituţionalitate. Deci, nu s-a pus niciodată probema unor legi care să fie contrare controlului de constituţionalitate, aplicat de CCR. A explicat şi că o parte din lucruri au fost preluate. V-aţi referit la cazul Poloniei. Exact o ordonanţă de urgenţă a vrut să prevină acel mecanism de pensionare. Discuta exact de punerea României în parametrii situaţiei din Polonia. Nu era vorba de o pensionare timpurie, ci despre o opţiune în a te pensiona după un număr redus de ani de activitate.
Există o discuţie continuă. Pentru a nu greva situaţia noastră, discuţia trebuie ţinută separată. Noi nu ne mai uităm acum dintr-o perspectivă naţională. Noi considerăm că putem câştiga ca influenţă dacă avem o preşedinţie care face lucruri să se întâmple.
Mai multe publicaţii din străinătate ne-au întâmpinat cu un val de critici, în care a fost menţionat şi Liviu Dragnea. De fapt, s-au făcut paralelism între problemele juridice ale domnului Dragnea şi preşedinţia română a Consiliului UE. Am văzut că dl Meleşcanu a fost pus într-o situaţie dificilă când a fost întrebat despre amnistie şi graţiere. Dacă veţi fi întrebat de de jurnaliştii străini despre amnistie şi graţiere sau despre Justiţie, ce veţi răspunde?
Aţi văzut destul de bine. Eu o să explic cu ce a zis doamna prim-ministru şi cu ce a zis Guvernul. A zis că la momentul acesta nu avem o discuţie (n.r. – despre amnistie şi graţiere). E exact precum discuţia ipotetică despre preluarea preşedinţiei de către Finlanda. Nu cred că putem discuta despre acest lucru la momentul acesta. A doua chestiune, inclusiv în ceea ce facem noi. Nu am simţit, nu am primit niciun fel de întrebare despre cum această chestiune ar putea să afecteze prestaţia.
Eu cred că prestaţia ar trebui să fie judecată per se, pentru că e vorba de prestaţia preşedinţiei României la Consiliul UE. E vorba de toţi actorii instituţionali din România care trebuie să sprijine efortul nostru. Din punctul acesta e vedere nu cred că trebuie să existe justificări, nejustificări, pentru că nu sunt nişte lucruri care sunt pe agendă.
Nu v-a întrebat nimeni despre o posibilă ordonanţă pe amnistie şi graţiere?
Nu s-a pus această problemă. Există o discuţie, nu pot să neg că nu există o discuţie vis-a-vis de legile Justiţiei, dar nu a fost în cadrul Consiliului sau în cadrul acţiunii noastre de început de preşedinţie. Prima chestiune majoră a fost prezidarea Consiliului Afaceri Generale de mine. Am avut interacţiune cu mulţi colegi, şi-au exprimat afecţiunea faţă de noi. E şi prima noastră preşedinţie. Avem mulţi la masă care ştiu ce înseamnă aeastă preşedinţie. Mă uitam la Ţările Baltice, la Polonia, la Bulgaria. Ei vibrează şi înţeleg ce înseamnă pentru noi. Comisia a fost alături de mine. După aţi văzut, comisarul pe buget a fost în conferinţa de presă. Acesa e un semnal de cum ne vede.
Ce îi veţi spune domnului Juncker, cel care a afirmat că România nu e pregătită din punct de vedere politic, dar e pregătită tehnic?
E important că Juncker a spus că România e pregătită. Rezervele pe partea politică fac parte din normalitatea faptului că există o viaţă politică. Se face politică şi în această perioadă a preşedinţiei. Eu vreau să vedem cum va fi la sfârşitul celor 6 luni. E important ce vom livra la sfârşit.
Se încarcă comentariile...
