Guvernul Cioloş a fost votat de o majoritate lejeră, dar mulţi aleşi PSD n-au respectat decizia partidului. Iohannis: Nu voi spune Guvernului ce să facă

Parlamentul a dat votul de încredere Guvernului Cioloş

Guvernul condus de Dacian Cioloş a primit votul de încredere în Parlament după ce a fost votat favorabil de 389 de deputaţi şi senatori. 115 voturi au fost „împotrivă“ şi au existat şi două abţineri. Deşi a trecut cu o majoritate liniştitoare, cifrele arată că mulţi parlamentari PSD au votat împotriva Guvernului, în ciuda faptului că Liviu Dragnea a recomandat un vot favorabil.

UPDATE Mihnea Motoc a preluat, marţi seară, mandatul de ministru al Apărării de la Mircea Duşa, într-o ceremonie care a avut loc  la sediul MApN, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, a premierului Dacian Cioloş şi a fostului premier interimar Sorin Cîmpeanu.
 
UPDATE Iohannis, la MInisterul de Externe
„Nu vreau să ţin un discurs pe direcţii de politică externă. baza politicii externe româneşti: parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii , locul şi rolul nostru în NATO, rolul şi locul nostru în UE“, a spus preşeditele la ceromia unde Layăr Comănescu a preluat mandatul de ministru de Externe de la fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu.
 
UPDATE Iohannis a mers la Palatul Victoria, la ceremonia de predare a mandatului premierului interimar Câmpeanu lui Dacian Cioloş, noul premier
 
Klaus Iohannis, la Palatul Victoria: Am convingerea că toată lumea îşi doreşte ca treaba să meargp şi azi. Vă doresc să reuşiţi ca din acest Guvern pe care l-aţi ales să faceţi o echipă unită, o echipă care merge mai departe cu un spirit sănătos. 

 

Eu pot să vă spun câteva lcururi foarte clare. Nu voi încerca niciodată să spun Guvernului ce să facă, cum să facă. Aveţi toată răspunderea, dar în mine veţi găsi un partener. Eu vreau ca România să funcţioneze bine. Pentru asta e nevoie de comunicare. Sunt sigur că vom găsi cele mai bune căi pentra asta. Nu vreau să mă repet, dar anul 2016 e un an complicat. SUnt alegeri locale şi parlamentare. Urmează şi un buget care o să vină în Parlament. Vă doresc mult succes. 

UPDATE Klaus Iohannis, după depunerea jurământului de către miniştri şi premierul Cioloş

 Societatea se schimbă. Societatea românească s-a schimbat. Societatea de astazi are alte aştepătri decât societatea de acum zece ani sau de acum 25 de ani. Societatea se schimbă şi se schimbă aşteptările societăţii, aşteptările faţă de clasa politică. Dacă diferenţa între aşteptări şi realităţi devine prea mare intrăm în criză.

Mulţi au vobit despre criza în care ne aflăm. Mulţi au vorbit despre criză, puţini au definit-o. S-au ţinut cuvântări. S-a spus că nu am avut o criză guvernamentală,  o criză parlamentară, că nu avem nici măcar o criză politică. Atunci se pune întrebarea: ce criză avem? Avem cea mai gravă formă de criză, o criză de încredere a cetăţenaului faţă de polticianul ales. Încrederea este bunul cel mai valoros în politică. Se câştigă greu. Se pierde foarte repede. 
 
Am vorbit mult cu liderii politici, am vorbit cu oamenii din stradă, cu reprezentanţii societăţii civile. Protestatarii mi-au spus că vor altă clasă politică. Politicienii mi-au spus că au înţeles solicitările, dar politică fără partide politice nu se poate, aşa mi-au spus. Este foarte adevărat.
 
Politică fără partide nu se poate, dar nici fără popor nu se poate într-o democraţie. Dacă politicienii se îndepărtează de alegător atunci apare o situaţie similară cu cea de astăzi. Constatăm o înstrăinare din ce în ce mai profundă între alegător şi clasa politică. Aşa s-a făcut că niciun partid nu a venit să propună un poltician care să preia funcţia de prim-ministru. Aşa am ajuns eu să propun un independent, pe domnul Dacian Cioloş cu recomandarea de a pregăti un Guvern independent politic. Este o şansă pentru România. Partidele politice vor avea ocazia timp de un an de zile să se reconecteze la alegători. 
 
Ar fi excepţional dacă partidele politice ar folosi această oportunitatea pentru a-şi defini programe atractive.
 
Vă felicit pentru că aţi primit un vot hotărât în Parlament. Vă felicit pe fiecare dintre dumneavoastră pentru curajul de prelua acest portfoliu. Nu este uşor. Politicienii vă vor spune că de fapt nu îi reprezentanţi. Este o greşeală. Guvernul Dacian Cioloş are toată legitimitatea. Puteţi să mergeţi drepţi înainte. 
 
Folosiţi acest an din plin! Un an de zile este puţin în politică, dar este suficient de lung pentru a guverna România bine, pentru a asigura un cadru foarte bun pentru alegerile locale, pentru alegerile parlamentare şi pentru partidele politice care doresc să se reformeze. 
 
UPDATE După încheierea ceremoniei de la Palatul Cotroceni, premierul Dacian Cioloş urmează să meragă la Palatul Victoria pentru preluarea mandatului, moment la care va asista, conform unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale, şi preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului va fi prezent şi la ceremoniile de preluare a mandatelor de către noii miniştri ai Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, Afacerilor Interne, Petre Tobă, şi Apărării Naţionale, Mihnea Motoc.

UPDATE Ceremonia de învestire a Guvernului a început cu intonarea imnului de stat. Fiecare ministru depune jurământul, în mod individual. Primul a fost premierul Dacian Cioloş. 

Participă la ceremonie şi cei doi preşedinţi ai Parlamentului, Valeriu Zgonea şi Călin Popescu Tăriceanu, dar şi Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale. 

UPDATE Noii miniştri şi premierul Dacian Cioloş au ajuns la Cotroceni.

UPDATE Dacian Cioloş, după vot: „Nu pot decât să vă mulţumesc pentru această încredere oferită. Consider că prin acest vot aţi acceptat ceea ce ne-am propus să facem.  Actul guvernamental este pentru români şi ne ajută să ne recâştigăm încrederea în noi şi vom avea o colaborare deschisă. Veţi avea în Guvern un partener“.

UPDATE Guvernul Cioloş a primit votul de încredere al Parlamentului. 398 de aleşi au votat „pentru“, 115 „împotrivă“, iar doi parlamentari s-au abţinut. 

UPDATE Votul pentru acordarea încrederii noului Guvern s-a încheiat. 

UPDATE Vasile Blaga, copreşedinte PNL: „Sunt sigur că Guvernul Cioloş va face progres în ceea ce priveşte depolitizarea aministraţiei.  Să nu se mai aloce fonduri prin ordin de ministru, ci doar prin hotărâri luate de de întreg Guvernul. PNL susţine competenţa, echitatea, solidaritatea. Noi am fi dorit alegeri anticipate. Votul direct e mesajul cel mai clar al dorinţei românilor. Guvernul Cioloş va susţinut politic şi parlamentar de PNL. În plus, eu nu ştiu ca vreun ministru al Guvernului să fi fost în PNL sau PDL“. 

UPDATE Cornel Comşa, grupul parlamentarilor Naţional Democraţi: Hollywood-ul, vocea simpatică a SUA, a propus multe filme cu spioni, în ultima vreme. Dacă v-aţi luat suma forfetară, bucuraţi-vă de ea, pentru că e singura modalitate prin care puteţi să vă mai manifestaţi autoritatea. Noi nu vom susţine acest Guvern.

UPDATE Varujan Pambuccian: Dacă aş fi vorbit ieri, aşl fi spus că acordăm Guvernului un cec în alb. Dacă aş fi vorbit azi-noapte aş fi spus că nu votăm acest Guvern. Vorbesc azi şi spun că îl vom vota, pentru că acolo unde noi am dat dovadă de iresponsabilităţi, omul acesta a dat vorba de responsabilitate. Aseară am văzut-o pe Ana Pauker vorbin gângav, poticnit împotriva democtraţiei şi, în Comisia Juriridcă, aţi votat-o, negândind că Parlamentul este ultima redută pe care o are o naţiune împotriva dictaturii. 

UPDATE Kelemen Hunor: Vom da un vot de încredere Guvernului Cioloş. Este vorba despre un program extrem de scurt, dar clar. UDMR va vota pentru instalarea Guvernului Cioloş, dra suntem conştienţi că într-un an nu se pot face minuni. 

UPDATE Călin Popescu Tăriceanu, copreşedinte ALDE: De fiecare dată când particip la dezbaterile Parlamentului îmi vine să spun răutăţi. Însă, de ce toate această tevatură? PSD-ul văd că rămâne la guvernare, iar din cele spuse de doamna Goarghiu, văd că PNL rămâne în Opoziţie. Eu, ca preşedinte al Senatului, am datoria să apăr Constituţia şi statul de drept. Prin acest discurs îmi asum destul de multe riscuri. Domnule prim-ministru, vreau să vă asigur de de aprecierea mea. Dar sunteţi parte a unui plan elaborat cu aproape un an şi care a urmărit  îndepărtarea unui Guvern legitim. Acest plan prevede anihilarea Justiţiei şi a statului de drept. Obiectivul este schimbarea de paradigmă. Planul acesta care se execută sub pruiivirea îngăduirea a preşedintelui României. Primul obiectiv: subordonarea Justiţiei unor organisme exterioare.  Doi, instituirea Guvernului meu.  Instituţiile judiciare nu reacţionează când procurorul-şef al DNA critică sentinţe judecătoreşti. Aşa cum arată Justiţia, ea pare să fie un cazan sub presiune. Ar mai fi de spus multe, însă România e departe de a fi un stat de drept. Acum, despre Guvernul meu. Criza politică a fost generată de refuzul partidelor parlamentare de ajunge la un acord pentru un Guvern politic, cu toate că era majoritate. PNL, chiar s-a delimitat şi a spus că Parlamentul e ilegitim.Discursul preşedintelui României se arată a fi nedemocratic, în afara Constituţiei şi oricând poate lua forme politice antidemocratice. Dacă acest Guvern va trece, democraţia reprezentativă va fi destituită. O minoritate (n.r.strada) nu îşi poate impune agenda. Nu am auzit în stradă cuvântul democraţie. Până la urmă se va ajunge la forma următoare: tehnocraţia ucide democraţia. După „Pas cu pas“ şi „Primul pas, ştiţi cărţile preşedintelui, sper ca în urma discursului meu, în următoarea perioadă, să nu se ajungă la un nou pas: Parlamentul meu.

UPDATE Alina Gorghiu, copreşedinte PNL: Partidele politice sunt o componentă esenţială a democraţiei. Nu mai sunt românii în stradă, dar nemulţumirea este tot acolo. A doua realitatea este că PSD a pierdut Puterea. Marele câştig al acestei schimbări de Guverne este că PSD nu ami deţine frâiele şi pârghiile puterii. PNL nu a propus un Guvern politic, nu a cerut niciun post de ministru. Numai dacă eşti PNL poţi să faci acest demers în mod credibil. Este nevoie de o reformă serioasă a partidelor. Vom vota noul Guvern, pentru că avem încredere că este o soluţie bună pentru ieşirea din această criză politică. Domnule prim-ministru, veţi avea în PNL un partener pentru toate măsurile bune pe care le veţi lua, dar vom fi şi o voce critică. Nu vă cerem să-i înlocuiţi pe ai lor cu ai noştri. Vă cerem să depolitizaţi adminsitraţia. Sper că vom fi parteneri pentru organizarea unor alegeri locale în două tururi. Guvernul tehnocrat în acest moment este oglinda nivelului de încredere publică pe care românii o au în actuala clasă politică. Cred în soluţia unui guvern tranzitoriu, dar cred în partidele politice. Ar trebui să ne asumăm o schimbare colectivă şi imediată. 

UPDATE Liviu Dragnea, preşedinte PSD: Noi suntem chemaţi azi să validăm un mandat apolitic. De felul în care Guvernul Cioloş va răspunde cerinţelor noastre va determina modul în care PSD va susţine acest Guvern, şi nu mă refer doar la votul de azi din Parlament. Depinde numai de dvs, domnule Cioloş, dacă vom fi parteneri sau adversari. Majoritatea PSD-UNPR-ALDE a fost cea mai bună majoritate şi aveam tot dreptul să avem în continuare un premier. Am ales să punem interesul României înainte intereselor politice, chiar dacă ele sunt legitime. Dar votul nostru nu este un cec în alb. Nu vom ezita să concediem Guvernul dacă va ieşi din mandatul dat de Parlament. România trebuie să revină cât mai repede la un Guvern legitimat de votul românilor. În încheiere, daţi-mi voie să spun: Victor Ponta a fost cel mai bun premier pe care l-a avut România de la Revoluţie încoace.

UPDATE Premierul desemnat Dacian Cioloş: Sunt deplin conştient că aşteptările sunt uriaşe. Tragedii precum cea de la Colectiv n-ar trebui să se mai întâmple vreodată. Împreună trebuie să înlăturăm cauzele acestei tragedii, mai ales corupţia. Oamenii aşteaptă mai mult decât oricând o schimbarea a felului de a administra interesul public. Vrem să venim cu soluţii care să aibă efect în perioada limitată a mandatului şi care să se aplice pentru viitor. ne sumăm un număr de măsuri pentru care la finalul mandatului vom da seama în faţa forţelor politice şi a societăţii civile. Am urmărit formarea unei echipe de specialişti integri. Programul de guvernare cuprinde cinci teme majore. 1. organizarea alegerilor. Sarcina noastră este să ne asigurăm că toţi românii pot vota, fie ei în interiorul sau exteriorul ţării. 2. Deschiderea către societate. Guvernul va rămâne un partener activ Parlamentului. 3. Independenţa Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. urmează un an important în care se vor face numiri în posturile cheie din parchete, care se vor face numai în funcţie de competenţe şi integritate. 4. Creşterea econimică a României. 5. Sistem de sănătate funcţional şi sistem de educaţie solid. Democraţia nu este posibilă fără partide şi fără oameni politici. Noi nu putem guverna fără sprijinul Parlamentului. Sper să vă alăturaţi eforturilor noastre. Dvs, partidele politice, va trebuie să clădiţi o ţară în care cei plecaţi să-şi dorească să se întoarcă. Acasă e un singur loc: în România.

UPDATE Cristiana Anghel: N-am văzut nicio declaraţie pe proprie răspundere că n-au colaborat cu securitatea. Nu era normal să o vedem înainte de a le da votul de încredere?

UPDATE Parlamentul păstrează un moment de reculegere în memoria victimelor de la Paris. 

UPDATE Şedinţa plenului a început. Parlamentul urmează să voteze noul Guvern. 

UPDATE 12.42 Declaraţii Prună, după primirea avizului: „În ceea ce priveşte onoarea pe care mi-a făcut-o Dacian Cioloş: Sunt onorată!. Cred că am avut cu colegii din Parlament o discuţie bună. Este greu să spui într-o oră şi jumătate tot ceea ce voi face. Vom lucra transparent. 

Propunerea mi s-a creat în urma situaţiei create ieri cu doamna Cristina Guseth. Am răspuns afirmativ într-o perioadă foarte scurtă. România trebuie să aibă un Guvern şi trebuie să aibă un ministru al Justiţiei
 
Lupta împotriva corupţiei - cu aceasta voi începe. S-au făcut progrese şi în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar“.

UPDATE 12.35 Prună a primit aviz pozitiv. Aceasta a primit 48 de voturi „pentru“, o abţinere şi un vot „împotrivă“

UPDATE ora 11.15 Raluca Prună a ajuns la Palatul Parlamentului pentru a fi audiată, ca urmare a retragerii Cristinei Guseth.

LIVE VIDEO Audierea candidatului la funcţia de ministru al Justiţiei, Raluca Prună

Raluca Prună, principale declaraţii:

 
- Sunt onorată să mă aflu astăzi aici. Este o onoare că mi s-a propus. Înţeleg gravitatea acestui moment. Sunt absolvent de Drept, membru în Baroul Bucureşti.
 
- Înainte de a ajunge la Comisia Europeană, sunt, alături de mulţi magustrati, membru fondator Transparency International. A fost o şansă foarte mare să pot ca în ţara mea, în cadrul pregătirii candidaturii României, să pot să lucrez acolo.
 
- Am cunoscut avocaţi, experţi, mediatori. După încheierea negocierilor de aderare, am plecat la Consiliul Europei şi am lucrat ca jurist lingvist, împreună cu alţi doi jurişti români. Am tradus Tratatul de aderare al României. Am lucrat ca asistent parlamentar al doamnei Monica Macovei (n.red. când au auzit numele de Monica Macovei, în sală s-a auzit: aaaaaa). A fost pentru o perioadă de trei luni, apoi m-am întors la Comisie.
 
Sesiunea de întrebări
 
Ruxandra Jipa, senator UNPR: Care este diferenţa dintre un magistrat procuror şi un magistrat judecător?  Aş fi vrut să văd un CV aşa cum trebuie. Eu nu am înţeles nici când v-aţi născut, nici când aţi absolvit facultatea de drept şi de filosofie. Nu apare în CV.   
 
Nu ştiu ce CV al meu a circulat. România a facut o opţiune prin norma constituţională pe care o are. Magistratul judecător este independent. Magistratul procuror este subordonat ierarhic.
 
Daniel Florea, deputat PSD: Vă suspendaţi de la Comisia Europeană? Cum va influenţa calitatea dvs. ca ministru al Justiţiei şi activitatea de acolo?
 
Prună: Mă voi întoarce la Bruxelles. Îmi voi lua concendiu fără plată pe durata mandatului.
 
Ciprian Nica, deputat PSD: Mi s-a luat o piatră de pe inima ca are studii de Drept. Veţi colabora cu Parlamentul şi cu celelate instituţii în elaborarea normelor juridice?
 
Raluca Prună: Nu spun ceva nou. Ca şi jurist român, am o aşteptare că atunci când Codurile sunt adoptate să dureze o perioadă. Ştiu şi că sistemul judiciar se loveşte de lipsă de predictibilitate. Ştiu că există multe decizii cu privire la neconstituţionlitatea unor Coduri. Această procedura nu poate fi făcută altfel decât cu dezbatere. Răspunsul este da. Voi colabora cu Parlamentul. Este un lucru de la sine înţeles. 
 
Tudor Barbu, senator PNL: În Constituţie se vorbeste de imunitate. Sunt legi care fac ca diverse bresle au imunitati pe care Constitutia nu le prevede?
 
Raluca Prună: Mă poziţionez cum se poziţionează alt cetăţean la Constituţie. Orice fel de discuţie trebuie să se facă în cadru constituţional.
 
Daniel Fenechiu (PND): 1. Propunerea şefilor de instituţii e sarcină dvs în primăvară. Care sunt criteriile pentru numirile la DNA şi PG?
  
Raluca Prună: 1. Sunt o persoană care a activat în domeniul anticorupţie din societatea civilă. Am înregistrat în instanţă Transparency în 1999, judecătorului îi era teamă să ne înregistreze. Am trecut dintr-o extremă la o situaţie în care pare că agendă anticorupţie a monopolizat agendă pe justiţie. Cine conduce instituţiile? Aici procedura e simplă, e prevăzută de lege. Criteriile pot fi elaborate şi cu siguranţă am să mă asigur că fac ce am făcut întotdeauna, procedura transparenţa, anunţată dinainte. Le dau cu titlu de exemplu: criterii de profesionalism, reputaţie profesională, onestitate, nici un fel de suspiciune care să planeze asupra persoanelor respective. E importantă transparenţa procesului. România, prin numirile făcute, a arătat că procedura funcţionează şi ţara a selectat persoane care ştiu să răspundă aşteptărilor uriaşe. 
 
UPDATE Vasile Dâncu a primit aviz favorabil, cu o singură abţinere, din partea Comisiilor de Admnsitraţie.
 
Audierile în comisiile de specialitate sunt doar o formalitate, iar de la ora 12.30 este programat votul în plen pentru învestirea noului Guvern. 

 

ORA 9.00 - A început audierea lui Vasile Dîncu. Principalele declaraţii
 - Chiar dacă am ajuns prima dată la spital, entuziasmul mi-a rămas acelaşi pentru ceea ce vreau să fac în continuare 
 
- Vreau să lucrez cu patru instanţe: cele două comisii parlamentare, organismele administraţiei locale unde am descoperit oameni mulţi mai competenţi decât la centru 
 
- Vom încerca să structurăm o relaţie foarte bună cu Parlamentul în cadrul tuturor ministerelor 
 Mi-am propus 4 puncte importante: o creştere a coeziunii teritoriale şi economice ce va duce la creşterea competitivităţii. Teoria polilor de dezvoltare de până acum s-a dovedit greşită. Dezvoltarea regională echilibrată nu e legată numai de administraţia centrală, ci şi de cea locală. Trebuie să conteze şi vocea comunităţii locale. Cred că e foarte necesar un echilibru. Vom încerca să construim şi să reparăm unde nu functionaeza dezvoltarea unui pachet de servicii minim pentru fiecare comunitate locală. Vom descoperi localităţi care nu au fost prinse în această plasă de dezvoltare şi vom găsi o rezolvare în anii care vin prin noi proiecte 
 
Nu am fost niciodată primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean, dar am lucrat în admnistraţie. Am făcut peste 100 de studii de urbanism. Să legiferăm de urgenţă un cod de urbanism. Este o experienţă pe care o învăţăm de la alţii. Nu trebuie să inventăm. Nu se pot da autorizaţii oriunde. Inspecţia de Stat în Construcţii nu are suficiente atribuţii.
 
PNL are 35% dintre primari, PSD 52%. PSD are primari în judeţe mai sărace. Nu o să prejudiciez după criterii politice. 
 
Revizuirea Constitutuţiei şi Regionalizarea au fost două proiecte USL care au eşuat. Ţine de voinţa politică. De modificarea Constituţei avem devoie de o majoritate consistentă. Probabil, va fi proiectul Legislaturii viitoare. 
 

 
Vasile Dîncu a ajuns la spital
 
Ministrul desemnat al Dezvoltării Regionale şi vicepremier în Guvernul Cioloş, Vasile Dîncu, nu s-a prezentat luni la audieri. „Preşedintele Valeriu Zgonea a informat că Vasile Dîncu, din motive personale, nu poate fi prezent“, a anunţat liberalul Victor-Paul Dobre. Lui Dîncu i s-ar fi făcut rău în urma unei căderi de calciu, chiar înainte de audierile de luni şi a fost dus la cabinetul medical din Parlament. Ulterior, sociologul a fost preluat de o ambulanţă şi dus la Spitalul Universitar. Sociologul va fi audiat în această dimineaţă. 
 
Guseth, audieri cu scântei
 
Ministrul propus pentru Justiţie, Cristina Guseth, a primit aviz favorabil luni, fiind înregistrate doar şase voturi „împotrivă“ şi şase abţineri. Luni seară, însă, premierul desemnat Dacian Cioloş a hotărât să o retragă pe Cristina Guseth din fruntea Ministerului Justiţiei, în urma prestaţiei mult sub aşteptări pe care a avut-o în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Mihai Selegean este noua propunere la Ministerul Justiţiei.
 
Cine este Raluca Prună, propunerea finală pentru portofoliul Justiţiei
 
Raluca Prună este licenţiată în Drept şi Filosofie şi are un master în Ştiinţe Politice, împreună cu diferite alte burse la două universităţi din Budapesta.
 
Raluca Prună este coordonator de programe pentru justitie şi afaceri internaţionale la Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti. A fost jurist lingvist în cadrul serviciului juridic al Consiliului Uniunii Europene şi este expert în Ministerul Justiţiei.
 
 

 

 

citeste totul despre: