Socialistul Martin Schulz începe cu stângul campania europeană. Este acuzat de abuz de putere

Socialistul Martin Schulz începe
cu stângul campania europeană. Este acuzat de abuz de putere

Preşedintele PE, Martin Schulz

Campania pentru alegerile europarlamentare a început, pentru candidatul stângii europene, Martin Schulz, cu acuzaţii de abuz de putere şi de politizarea angajărilor în interiorul Parlamentului European

Ştiri pe aceeaşi temă

Candidatul socialiştilor la şefia Comisiei Europene, Martin Schulz, care acum e şi preşedintele Parlamentului European, a fost învinuit, în cea mai recentă sesiune plenară a Parlamentului European, că ar fi împiedicat votarea unui articol dintr-un raport în care era criticat pentru că a întârziat o anchetă judiciară. Scandalul a izbucnit la începutul lunii aprilie, când europarlamentarii au constatat că Schulz, în calitate de preşedinte al Parlamentului European, a dispus scoaterea unui paragraf din raportul privind cheltuielile instituţiei pe anul 2012. Mai exact, Schulz a vrut îndepărtarea articolului 47 din document, deşi procedura nu permite decât amendarea articolelor, nu şi eliminarea lor.

În pasajul pe care Schulz l-a declarat inadmisibil se arată că acesta a reţinut, mai bine de două luni, un raport  adresat Comisiei pentru control bugetar a PE şi a transmis, cu o întârziere de trei luni, o citaţie către instanţa belgiană, care cerea ca trei deputaţi europeni să depună mărturie într-un caz de trafic de influenţă. În acelaşi articol, Schulz este acuzat că a amânat audierile în cazul unor oficiali de la vârful Comisiei Europene, suspectaţi de fapte de corupţie. Popularii europeni i-au reproşat lui Schulz că ar încuraja cenzura în forul european şi i-au imputat lipsa de respect  faţă de instituţia pe care o conduce.

Liberalul Michael Theurer, preşedintele german al Comisiei de control bugetar a PE, l-a ameninţat pe Schulz că va sesiza Curtea Europeană de Justiţie, pe motiv că liderul european nu ar fi avut dreptul legal de a declara inadmisibil pasajul care îl incrimina. De asemenea, europarlamentarul Ingeborg Grassle a declarat că preşedintele forului european le-a ascuns colegilor săi informaţii vitale.  „Sunt total de acord cu aceste sustineri şi mă alătur celor care vor face plângere la Curtea Europeană de Justiţie împotriva socialistului Martin Schulz“, a scris pe blog şi Monica Macovei.

„E o procedură obişnuită“

Paragraful pe care Martin Schulz a dorit să îl elimine din raport a fost, de fapt,  „declarat inadmisibil, întrucât intră în contradicţie cu obligaţiile legale ale instituţiei şi încalcă regulile de confidenţialitate“, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui PE, în replică la acuzaţiile mai multor eurodeputaţi, fără să precizeze la ce reguli de confidenţialitate se referă.

Totodată, el a adăugat că procedura de eliminare a unui articol este una standard. Întrebat dacă a mai existat un astfel de caz în istoria Legislativului european, purtătorul de cuvânt al lui Schulz a răspuns că, probabil, este o situaţie fără precedent.

Ivan, absent nemotivat

Raportul pentru care a fost acuzat Martin Schulz a fost semnat chiar de liderul grupului PSD din PE, Cătălin Ivan, în calitate de raportor principal. Însă acesta nu s-a prezentat la şedinţa de la începutul lunii aprilie, când europarlamentarii au remarcat neregulile din raport. Ulterior, aleşii au decis să amâne votul final asupra raportului până la sesiunea din perioada 14-17 aprilie, cu intenţia de a cere lămuriri din partea lui Schulz. Deşi documentul a fost din nou dezbătut şi, în cele din urmă, votat la sesiunea plenară de la mijlocul lui aprilie, europarlamentarul PSD nu s-a prezentat nici de această dată pentru a-şi susţine raportul. În schimb, el a trimis o scrisoare prin care anunţa că îşi retrage semnătura de pe raport.

„A acaparat funcţii“

În acelaşi raport controversat, lui Martin Schulz i se reproşează că a politizat angajările în PE, promovându-şi oamenii în poziţii-cheie, pentru a-l ajuta în cursa electorală pentru şefia  Comisiei Europene. 

Astfel, potrivit articolului 61 al documentului, Direcţia Generală Preşedinţie din cadrul PE „observă că cinci membri ai cabinetului Preşedintelui urmează să ocupe posturi de directori generali sau de directori în administraţia Parlamentului European ; critică această acaparare politică a unor posturi de conducere şi subminarea Statutului funcţionarilor ; UE critică clientelismul politic de pretutindeni“.

Concret, doi membri din partidul lui Schulz, Markus Winkler şi Herwig Kaiser, au primit câte un post de director general, remunerat cu aproximativ 200.000 de euro pe an, iar alte trei persoane din apropierea sa au obţinut funcţii în PE. Manevra i-a înfuriat pe ceilalţi europarlamentari, care i-au imputat preşedintelui PE că îşi face campanie pe bani europeni.

Contracte date pe nepotism

Martin Schulz a mai fost acuzat că, în calitate de preşedinte al Parlamentului European,  a oferit un contract cu dedicaţie unei firme din Bulgaria condusă chiar de soţia preşedintelui Partidului Socialiştilor Europeni (PSE), Serghei Stanişev. În 31 octombrie 2013, firma Aktive Group, condusă de  Monika Stanişeva, a câştigat un contract în valoare de 60.000 de euro, atribuit de Parlamentul European, pentru a construi un site destinat promovării alegerilor europene în Bulgaria. Site-ul era construit cu aplicaţii gratuite, de tip “open source”, şi presupunea preluarea, după metoda copy/paste, a unor documente de pe portalurile europene.

La începutul acestui an, popularii europeni au prezentat acest caz pe site-ul Legislativului de la Bruxelles. „Miroase a favoruri politice“, a spus Ingeborg Grässle, europarlamentar german, despre compatriotul său. Imediat, Monika Stanişeva şi-a retras firma din proiectul ce promova euroalegerile şi chiar a returnat avansul de aproape 30.000 de euro, primit din partea Parlamentului European.

Liderul PSE, Serghei Stanişev, şi-a apărat soţia într-o manieră întâlnită adesea şi în politca românească. Stanişev a motivat că soţia sa lucrează cu proiecte similare dinainte de a se căsători, în 2013. „Îmi sugeraţi că ar trebui să nu mai lucreze?“, a răspuns Stanişev, când a fost întrebat despre contractul soţiei.

Cronica unui interviu evitat

Martin Schulz urma să vină sâmbătă, la ora 16.00, în studioul „Adevărul“, pentru a discuta despre toate chestiunile expuse mai sus, dar şi despre teme ce vizează rolul României în Uniunea Europeană, criza din Ucraina şi relaţia Europei cu Rusia. Însă, fără nicio explicaţie, Martin Schulz n-a mai venit, deşi interviul era programat cu mult timp în urmă.

Acum aproximativ o lună, echipa de campanie a lui Martin Schulz a anunţat conducerea ziarului “Adevărul”, prin responsabilii care se ocupă de campania PSD, că liderul socialist va sosi în România la festivitatea de lansare a candidaţilor PSD-PC-UNPR la europarlamentare, şi ne-a propus posibilitatea realizării unui interviu. În urma acceptului nostru, a fost stabilite ziua şi ora interviului, confirmate de echipa lui Martin Schulz. Cu o oră înainte de interviu, ofiţerii SPP şi câinii special antrenaţi care s-au ocupat de securitatea liderului european au  asigurat sediul redacţiei. Cu cinci minute înainte de ora stabilită, ofiţerii SPP au anunţat redacţia că domnul Schulz întârzie. Am sunat persoana de contact din echipa sa de campanie cu care aranjasem întrevederea, care ne-a asigurat că interviul va avea, totuşi, loc. Cum invitatul tot întârzia, am sunat din nou pentru a cere explicaţii, dar ni s-a spus doar atât: „ Domnul Schulz nu a mai putut fi prezent la interviu. Ne pare rău“. Nu ne-a fost prezentat nici un motiv pentru care Martin Schulz a anulat, în această manieră, întrevederea promisă.

Cum a ajuns Schulz candidat

Iniţial, liderii socialiştilor europeni au anunţat că îşi vor allege candidatul pentru şefia Comisiei Euopene în urma unui vot pe internet, la care să participle cât mai mulţi delegaţi. În cele din urmă, Schulz a fost ales pe baza unor scrisori din partea preşedinţilor partidelor socialiste europene, printre ei şi Victor Ponta, care au spus că îl susţin pe Schulz.

Citeşte şi: 

De ce a anulat Martin Schulz interviul de la Adevărul Live

Emisiunea Adevărul Live de sâmbătă după-amiază, în cadrul căreia Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, urma să răspundă acuzaţiilor lansate de Traian Băsescu la adresa sa, a fost contramandată fără niciun fel de explicaţie. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: