Manifest: Ce preşedinte aş vrea eu?

Ce preşedinte aş vrea eu, Vasile Ernu, ca simplu cetăţean? Grea întrebare. E mult mai uşor să spunem ce nu vrem decît ce vrem. După 25 de ani de veşnică tranziţie spre nicăieri, de distrugere continuă, de demantelare a statului social şi de fărîmiţare şi polarizare extremă cu toţii am obosit să votăm negativ. Iarăşi votăm răul cel mai mic?

(TVR 1 mi-a cerut un de text-manifest legat de alegerile prezidenţiale. A ieşit acest text care, din cîte am înţeles, va fi transmis în ziua alegerilor)

Dar dacă ar fi să aleg un preşedinte, i-aş cere cîteva lucruri minimale dar, cred eu, fundamentale pentru marea parte a cetăţenilor acestei ţări.

Vreau un Preşedinte care să nu transforme instituţiile statului în moşii proprii sau să le pună în stare de război unele cu altele. Vreau un preşedinte care să nu mai pună în stare de conflict şi ură mai toate păturile sociale. Funcţia lui este scrisă în Constituţie, îl alegem ca să o respecte şi ca să slujească interesul public.

Vreau un Preşedinte care să reprezinte nu doar interesele unor mici grupuri puternice, privilegiate sau ale marelui capital, ci şi interesele celor „obidiţi şi umiliţi”, cei fără de apărare, cei săraci care reprezintă marea parte a cetăţenilor acestei ţări. Vreau că preşedintele acestei ţări să tragă cu urechea şi spre aceştia din urmă a căror interese şi nevoi se pare că nu le mai reprezintă nimeni. Aceşti cetăţeni mulţi nereprezentaţi de nimeni sînt de fapt corpul social al acestei ţări.

Ce-aş mai vrea de la viitorul Preşedinte.

Vreau un Preşedinte care să nu mai susţină impozitul unic, ci impozit progresiv de tip european, adică redistribuire dacă vrem să progresăm, ca toate ţările Uniunii Europene.

Vreau un Preşedinte care să nu mai susţină privatizarea serviciilor publice, infrastructurii, sănătăţii şi educaţiei. NU putem să ne permitem luxul să privatizăm sectoarele publice, sistemul energetic, infrastructura etc.

Vreau un Preşedinte care să susţină accesul universal şi gratuit la serviciile publice, sănătate, educaţie. Oare nu aşa fac marea parte a statelor dezvoltate din Uniunea Europeană?

Vreau un Preşedinte care să nu mai susţină impozitarea excesivă a muncii şi consumului. Vreau un Preşedinte care să susţină mai puţin impozitarea muncii şi pîinii şi mai mult impozitarea tranzacţiilor, a afacerilor mari şi a proprietăţilor. Adică să punem presiune mai mică pe săraci şi micii întreprinzători, cei peste 80% ai acestei ţării, şi mai multă pe cei care au mari averi, mari corporaţii, mari business-uri şi proprietăţi. De ce impozităm excesiv săracii şi dăm facilităţi fiscale bogaţilor?

De fapt, în esenţă, ce fel de Preşedinte vreau? Avem nevoie de un Preşedinte cu un program minimal în ce priveşte „interesul naţional”, civil, cetăţenesc mai degrabă:

A. Să nu mai distrugă statul social al bunăstării, construit în Europa şi bruma socială pe care o avem în România: servicii publice, infrastructură, educaţie, sănătate, energie, asistenţă socială etc, ci să  contribuie la dezvoltarea lor, nu la privatizarea şi jefuirea lor.

B. Să respecte Carta Europeană a Drepturilor Omului şi Constituţia României, unde scrie negru pe alb: dreptul la muncă, la sănătate, la educaţie, la asistenţă socială, nu doar dreptul la liberă exprimare, toate sunt GRATUITE.

La ce-mi foloseşte dreptul la exprimare, la vot dacă nu am acces la muncă şi nu am cu ce-mi creşte şi educa copiii? Drepturile politice nu fac nici doi bani dacă nu sunt susţinute de drepturi economice şi sociale.

Un astfel de Preşedinte aş vota!!! Cum un astfel de candidat încă nu avem voi merge şi îmi voi anula votul.