În ultimele 5 luni am asistat la un meci permanent între Parlamentul condus neoficial de Igor Dodon, fostul preşedinte al R. Moldova, şi preşedintele Maia Sandu. Înainte de alegerile prezidenţiale toate partidele politice au declarat că doresc organizarea urgentă a alegerilor parlamentare anticipate. După câştigarea fotoliului prezidenţial de către Maia Sandu, doar partidul din care provine noul preşedinte, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), a rămas consecvent în susţinerea proiectului anticipatelor. Absolut toate celelalte partide sunt dezavantajate în alegerile parlamentare anticipate, deoarece mulţi dintre actualii deputaţi nu se vor mai regăsi în viitorul Parlament, iar unele partide vor dispărea de pe eşichierul politic.

Preşedintele Maia Sandu a urmat cu consecvenţă planul său de declanşare a alegerilor parlamentare anticipate prin respectarea Constituţiei. Primele săptămâni ale luptei politice de la Chişinău trebuie înţelese din perspectiva definirii limitelor constituţionale ale competenţelor preşedintelui, respectiv ale guvernului interimar, pentru a se asigura guvernarea eficientă a ţării, respectiv pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Deciziile şi interpretările Curţii Consituţionale au fost înţelese de mulţi analişti ca pierderi ale Maiei Sandu în faţa lui Igor Dodon.

Prima victorie vizibilă şi cu impact major a preşedintelui Maia Sandu a constat în retragerea Marianei Durleşteanu, candidatul parlamentarilor socialişti şi ai lui Shor, exact în momentul consultării preşedintelui cu delegaţia PSRM, condusă de Igor Dodon. A fost o adevărată lovitură de teatru care va rămâne în analele istoriei recente a Republicii Moldova. Impactul mediatic în favoarea preşedintelui Maia Sandu a fost devastator pentru partidele pro-ruse şi pentru Igor Dodon.

Pentru a bloca dizolvarea Parlamentului, parlamentarii pro-ruşi, speriaţi de pierderea privilegiilor, au instituit starea de urgenţă, care practic amâna declanşarea alegerilor anticipate. În paralel, socialiştii au apelat la diverse subterfugii pentru a bloca planul preşedintelui Maia Sandu, inventând diverse acuzaţii de neconstituţionalitate ale decretelor prezidenţiale din perioada de desemnare a candidaţilor pentru funcţia de premier.

Trebuie să recunoaştem meritele majorităţii membrilor Curţii Constituţionale, care au dovedit responsabilitate şi imparţialitate, în ciuda presiunilor permanente, duse uneori până la ameninţări directe, din partea taberei lui Igor Dodon. Rolul preşedintelui CC, Domnica Manole, şi a colegilor săi judecători, a fost fundamental în apărarea valorilor democratice şi a Constituţiei în Republica Moldova.

Disperaţi că nu pot influenţa Curtea Constituţională, Igor Dodon şi parlamentarii pro-ruşi – socialiştii, cei a lui Ilan Shor şi o parte a transfugilor plecaţi din Partidul Democrat – au apelat la o ultimă măsură, dar în afara prevederilor constituţionale: au anulat decretul de numire a Domnicăi Manole la CC din vara anului 2019 şi au numit un alt judecător, afiliat PSRM. Aceste măsuri sunt de fapt în afara legii, pentru că practic a fost uzurpată puterea unei instituţii fundamentale, Curtea Constituţională, iar instigatorii şi autorii ei pot fi acuzaţi, judecaţi şi condamnaţi pentru uzurparea puterii în stat. Chiar şi unii parlamentari socialişti, de obicei foarte vocali, au recunoscut că aceste decizii sunt în afara prevederilor constituţionale.

De fapt Igor Dodon era conştient că până la urmă vor fi declanşate alegerile parlamentare anticipate, însă avea nevoie de o ieşire rezonabilă pentru a minimaliza impactul asupra electoratului. Imaginea unui războinic înfrânt este oricum mai bună decât a unuia care se retrage de pe câmpul de luptă.

Curtea Constituţională a anulat deciziile Parlamentului de schimbare a Domnicăi Manole şi a declarat neconstituţională instaurarea stării de urgenţă, deschizând astfel calea legală pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Preşedintele Maia Sandu a decretat, conform atribuţiilor sale constituţionale, dizolvarea Parlamentului şi organizarea alegerilor anticipate în 11 Iulie 2021.

Trebuie remarcată solidaritatea internaţională de care s-a bucurat Maia Sandu şi Curtea Constituţională din partea instituţiilor europene, a multor politicieni sau instituţii naţionale cu atribuţii în drept constituţional în urma atacului lui Igor Dodon împotriva CC a R. Moldova. Întotdeauna reprezentanţii Uniunii Europene şi-au manifestat public susţinerea faţă de politica europeană a preşedintelui Maia Sandu. Mişcarea disperată a socialiştilor împotriva CC a declanşat însă oprobiul public şi instituţional la nivel internaţional împotriva lui Igor Dodon şi a parlamentarilor subordonaţi lui.

Doar Rusia şi-a susţinut în continuare agentul de influenţă şi chiar l-a salvat de la o arestare posibilă pentru instigare la uzurparea puterii în stat.

Rusia s-a implicat deja în alegerile parlamentare anticipate prin donaţia primelor doze de vaccin Sputnik

Vaccinul împotriva coronavirusului Covid-19 a devenit un instrument de softpower folosit de Rusia pe scară globală împotriva influenţei politice a democraţiilor occidentale. În această geopolitică a vaccinurilor, R. Moldova a devenit o victimă a propagandei ruse.

Igor Dodon a devenit principalul promotor al vaccinului rusesc în R. Moldova încă din perioada testării acestuia şi, după fiecare vizită a sa la Moscova, uneori cu o frecvenţă de 2-3 ori pe lună, a promis că va aduce sute de mii de doze de Sputnik. Era foarte frustrat că România şi-a respectat angajamentul şi a donat R. Moldova 204000 doze de vaccin, iar Rusia nimic. Până la urmă, în ciuda rugăminţilor sale la Kremlin, Igor Dodon a primit doar o fărâmă din sutele de mii de doze promise.

În urmă cu câteva săptămâni, ambasadorul Rusiei la Chişinău a anunţat public că Rusia va dona 180000 doze de vaccin Sputnik, fără să precizeze o dată pentru livrare şi fără o notificare oficială a guvernului moldovean, care a fost făcută ulterior. Încă Moscova calcula momentul propice, aşteptând să vadă evoluţia disputei politice la Chişinău, în special poziţia Curţii Constituţionale.

Rusia a trimis zilele trecute 71000 doze de vaccin Sputnik, dintre care a livrat direct regiunii separatiste Transnistria 31000, iar Chişinăului 40000. Dar vaccinul rusesc încă nu poate fi folosit, deoarece lipseşte a doua doză, care are o componenţă diferită de prima. Igor Dodon a folosit minciuna încă odată în scop propagandistic: a declarat jurnaliştilor la plecarea din Moscova că aduce 142000 doze de vaccin, dar la aeroportul din Chişinău s-a dovedit că erau doar jumătate, 71000. Dar deja propaganda pro-rusă a promovat minciuna în presa din Chişinău!

Donaţia vaccinului de către Rusia trebuie înţeleasă din perspectiva disputelor politice de la Chişinău. În primul rând, este un semnal al Moscovei că este de acord cu declanşarea alegerilor parlamentare anticipate în R. Moldova. Scopul: reducerea pierderilor cauzate de Igor Dodon şi de Partidul Socialiştilor, a căror strategie, coordonată prost de Moscova, a dus la scăderea puternică în opţiunile electoratului şi, cu cât se vor amâna mai mult alegerile anticipate, cu atât mai puţini parlamentari vor fi la dispoziţia Kremlinului în viitorul Parlament de la Chişinău.

Primul lot de vaccin rusesc, deocamdată inutilizabil prin lipsa celei de a doua doze, a avut şi rolul de colac de salvare pentru liderii Partidului Socialiştilor. Înainte de a pleca la Moscova, Igor Dodon a anunţat planul său de a bloca alegerile anticipate. El s-a urcat în avion, iar deputaţii socialişti, împreună cu cei ai oligarhului corupt Shor şi alţii afiliaţi lor, au adoptat două decizii în afara competenţelor constituţionale: au revocat-o pe Domnica Manole de la Curtea Constituţională şi au desemnat un alt judecător. Din cauza acestor decizii, artizanul lor, Igor Dodon, risca să fie anchetat pentru instigare la uzurparea puterii în stat. În timp ce parlamentarii beneficiază de imunitate, Igor Dodon, neavând nicio funcţie publică cu imunitate, poate fi oricând anchetat, judecat şi condamnat. Chiar dacă şi-a dovedit incompetenţa pe plan politic, Igor Dodon este încă un instrument al politicii Rusiei la Chişinău. Aşa că s-a regizat aducerea celor 71000 doze de vaccin direct de către Igor Dodon însoţit de un deputat din Duma de Stat rusă, astfel încât să fie temperată orice acţiune de anchetă pentru instigare la uzurparea puterii în stat. Anchetarea şi eventual arestarea lui Igor Dodon ar provoca o lovitură de imagine socialiştilor şi influenţei ruse la Chişinău. Dar cu această regie, de salvator al naţiunii cu vaccin rusesc, declanşarea efectivă a anchetei pentru uzurparea puterii în stat ar provoca pierderi de imagine pentru Maia Sandu. Încă odată Moscova şi-a salvat cel mai fidel instrument rusesc de la Chişinău, pe Igor Dodon.

Rusia a început reactivarea agenţilor săi de influenţă la Chişinău: Mark Tkaciuk a ieşit primul la rampă

Moscova are pregătiţi mai mulţi agenţi de influenţă a opiniei publice, pregătiţi din timp, unii activi, alţii în stare de conservare. Mark Tkaciuk, artizanul multor proiecte politice pro-ruse, a stat relativ în umbră în ultimii doi ani. După îndepărtarea regimului lui Plahotniuc în vara anului 2019, el a creat un nou partid, Congresul Civic, de orientare marxistă, adresat unui public care plânge după vechiul regim sovietic. Cu excepţia unor interviuri şi declaraţii de presă, relativ rare, el a apărut mai des în presă cu ştiri despre vizitele sale la Moscova.

Absolut deloc întămplător, în 30 Aprilie a declarat la postul de televiziune Realitatea din Chişinău că funcţia de preşedinte al Republicii Moldova trebuie desfiinţată! „De ce am avea nevoie de acest nacealnik (trad. din rusă = funcţionar), preocupat de propria-i importanţă? El se bagă printre picioare, încurcă lumea, zăpăceşte partenerii internaţionali. Aceasta îi buimăceşte pe oamenii care vin la alegerea directă a „unui prim-măturător în salonul bolnavilor de holeră”... Uite, când vom trăi ca în Italia sau Germania, când vom reveni la un nivel de cultură politică, când vom avea standarde, iar generozitatea îi va permite societăţii să plătească o funcţie simbolică, va fi altă treabă. Acum, însă, nu avem nevoie de preşedinte”.

Declaraţia sa este halucinantă, mai ales că are nu doar o vastă experienţă politică, de deputat şi de consilier prezidenţial în timpul lui Voronin, ci, mai ales, o pregătire profesională în domeniul istoriei, prin care ştie foarte bine istoria dreptului constituţional şi a parlamentarismului.

De fapt el revine în prim-planul dezbaterilor publice acum, în pragul alegerilor parlamentare anticipate, pentru a deschide o dezbatere în spaţiul public îndreptată împotriva preşedintelui Maia Sandu. Atacurile la persoana Maiei Sandu sunt duse de alte segmente ale propagandei ruse, în special prin presa pro-rusă din Chişinău. Mark Tkaciuk atacă direct instituţia prezidenţială, pe care vrea să o prezinte ca irelevantă şi derizorie în spaţiul politic din Republica Moldova.

Perceput de public ca un ideolog şi strateg politic cu experienţă, care s-a bucurat multă vreme de o poziţie privilegiată în topul celor mai influenţi politicieni din R. Moldova, Mark Tkaciuk s-a reactivat exact în acest moment al organizării alegerilor parlamentare anticipate, imediat după decretul de dizolvare a Parlamentului semnat de preşedintele Maia Sandu. Scopul este evident: decredibilizarea Maiei Sandu prin promovarea în spaţiul public a ideii irelevanţei funcţiei prezidenţiale.

***

Este doar începutul implicării Rusiei în campania pentru alegerile parlamentare anticipate. Vom asista în următoarele 10 săptămâni la o serie de atacuri, multe murdare, în care vor fi activate toate instrumentele propagandei ruse la Chişinău: presa pro-rusă, formatori de opinie, agenţi de influenţă, agenţii de sondare a opiniei publice, donaţii de vaccinuri Sputnik etc.

Preşedintele Maia Sandu a mai câştigat o victorie de etapă împotriva corupţiei din R. Moldova, ai cărei actori principali sunt în Parlamentul de la Chişinău. Corupţia îi afectează pe toţi locuitorii R. Moldova, indiferent de orientarea lor politică şi, mai ales, geopolitică. Alegătorii, fie că sunt pro-Vest sau pro-Est, ştiu că acum au şansa de a curăţa Parlamentul de deputaţii corupţi şi înţeleg că singura şansă pentru un trai mai bun este o politică proeuropeană. Există la nivelul electoratului, indiferent de vârstă, dorinţa de schimbare. Preşedintele Maia Sandu este motorul acestei schimbări în politica din Republica Moldova.

Preşedintele Maia Sandu a adus încrederea statelor şi instituţiilor occidentale în R. Moldova; ele aşteaptă doar un guvern funcţional, susţinut ferm de o majoritate parlamentară fără corupţi pentru a acorda sprijin financiar.

România susţine politica europeană a preşedintelui Maia Sandu şi sprijină populaţia R. Moldova în această criză sanitară. România a donat echipamente medicale de protecţie în valoare de multe milioane de euro, iar chiar în această perioadă România livrează cele 6000 tone de motorină pentru fermierii din R. Moldova afectaţi de secetă. România nu a aşteptat declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, cum a făcut Rusia, pentru a dona vaccinuri R. Moldova. România a donat deja 204000 doze de vaccin. Iar în perioda următoare, România va mai dona alte cantităţi de vaccin către Chişinău, deoarece doar împreună putem trece de această pandemie. Indiferent de cât de adâncă e apa Prutului, fraţii rămân fraţi.