Mai puţină atenţie la media în campaniile de anul acesta

Cum găsesc votanţii informaţie în timpul campaniilor electorale? Aleg votanţii să găsească singuri informaţie despre problemele care contează cel mai mult pentru ei? Preferă votanţii să audă despre candidaţi cu care ei se aşteaptă să fie de acord? La aceste întrebări ne răspund Shanto Iyengar, Jon Krosnick şi John Walker de la Universitatea Stanford şi Kyu Hahn de la Universitatea din California, Los Angeles.

Acest articol încearcă să vadă dacă americanii au prejudecăţi pe baza cărora îşi selectează informaţia în campaniile electorale. Cu alte cuvinte, autorii studiază două ipoteze, favorabilitatea anticipată şi apartenenţa publică la o problemă. Prima înseamnă că votanţii preferă să evite informaţie în contradictoriu cu ce cred ei şi în schimb se pun pe căutat informaţie care le întăreşte credinţele. A doua înseamnă că votanţii preferă să găsească informaţie despre probleme pe care ei le consideră importante.

226 de oameni au primit un CD cu informaţii despre Bush şi Gore cu două săptămâni înainte de alegerile din 2000. CD-ul era monitorizat, aşa că autorii ştiau ce informaţii accesează oamenii de pe CD. Un design al studiului cu sondaj înainte şi după expunere la tratament a fost ales, bazat pe ipoteza că Republicanii sau conservatorii erau de aşteptat să caute informaţii despre Bush, în timp ce Democraţii sau liberalii erau de aşteptat să caute informaţii despre Gore.

Variabile de control au fost interesul în politică, skill-uri de mânuire a PC-ului, educaţie, vârstă, gen, etnicitate, şi regiune. Metoda a fost generalized estimation equation (GEE) din cauza naturii datelor, care produce estimări robuste ale parametrilor şi pentru că este flexibilă la măsurători repetate ale aceluiaşi obiect.

Rezultatele arată că Republicanii sau conservatorii sunt de aşteptat să urmărească numai politicile lui Bush, dar acelaşi trend nu este de aşteptat şi la Democraţi sau liberali, care citesc politicile ambilor candidaţi. De asemenea, cei care sunt interesaţi în special de o politică (ecologişti sau feminişti, spre exemplu, luaţi la general), nu au preferinţe politice, dar din moment ce participanţii la experiment au fost obligaţi să facă o alegere, o eroare sistematică poate apărea în această selecţie forţată a candidatului şi deci a rezultatelor acestui studiu.

În concluzie, campaniile electorale fără mediator, spun autorii, pot fi o metodă mai bună de informare. Ascultând candidaţii despre ce au să spună duce la un vot bazat pe probleme specifice. Ascultând mass-media cum prezintă candidatul nu duce la un vot pe probleme specifice, ci la un vot pe imaginea candidatului în media. Mare atenţie anul ăsta şi următorul. Ascultaţi foarte bine candidatul şi fiţi critici la prezentările din media. Cetăţenii informaţi despre politica internă sunt baza unei democraţii, iar acest lucru nu se întâmplă prin mediatizare.