Magistraţii reclamă presiunea regimului politic USL

La ultimul bilanţ al DNA, de zilele trecute, s-au spus vorbe grele la adresa intervenţiei puterii politice în treburile interne ale justiţiei.   Oameni importanţi, care ştiu ce spun pentru că se află în funcţii de conducere ale unor importante instituţii din justiţie şi servicii de informaţii, acuză puterea politică de nerespectarea separării puterilor în stat.

Iată declaraţiile cele mai importante.

Livia Stanciu, preşedinta ICCJ:

„Instituţiile statului, oricât de puternice ar fi acestea, la presiuni continue şi mai ales îndelungate există riscul să nu mai reziste, şi mă refer la instituţii ale statului cum este chiar Direcţia Naţională Anticorupţie”.

„Forme de presiune asupra Justiţiei sunt multiple şi trebuie să fim extrem de atenţi, pentru că o formă de presiune poate fi şi aceea de modificare a legii de funcţionare a Justiţiei şi este modalitatea cea mai ascunsă de a încerca, de a pune sub control, anumite instituţii puternice ale statului'”

George Maior, şeful SRI

„Corupţia este o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Este o ameninţare pentru că vulnerabilizează statul, aduce prejudicii economiei, creează dezechilibre în societate şi frustrări şi, prin aceasta, securitatea naţională a statului este ameninţată. Priviţi şi la regiune, priviţi în jur, unii au observat acest lucru - revolte ale populaţiilor datorate şi unor sisteme profund corupte".

Codruta Kovesi, şeful DNA:

„Totodată, a fost anul (2013-n.n) în care presiunile publice la adresa procurorilor au înregistrat un trend puternic ascendent. Este încurajator însă că această situaţie a determinat o reacţie fără precedent a societăţii civile şi a observatorilor internaţionali",

Declaraţiile acestea, extrem de clare şi tranşante, rezultă din evenimentele petrecute în ultimi doi ani, când regimul USL a dat un atac abia voalat la statul de drept şi instituţiile sale fundamentale.

De notat că premierul Ponta, prezent la bilanţ, n-a contrazis aceste declaraţii clare, ceeace are două explicaţii. Fie l-a cuprins frica de posibile acţiuni ale magistraţilor, inclusiv împotriva sa, fie recunoaşte că aşa a fost.

Iată câteva exemple.

Premierul Victor Ponta l-a numit pe procurorul Lucian Papici "marele basist, morarist, macovist", care a făcut "dosare politice" în cazul referendumului pentru demiterea preşedintelui Băsescu.

Şeful unui partid politic şi premier face evaluări ale procurorilor, în termeni jignitori, aşa ceva nu se poate întâmpla într-un stat de drept.

Realitatea a constat în circa 600 de dosare deschise legitim de către DNA,  la reclamaţiile cetăţenilor sau din sesizările SRI.

Livia Stanciu: Faptul că premierul României a indus ideea că la ICCJ dosarele se judecă în raport de culoarea politică a inculpaţilor este extrem de grav. Să spui că în aceste dosare sentinţele se pronunţă nu pe bază de probe, ci pe bază de ingerinţe politice, este extrem de grav". "Premierul Ponta să-şi amintească că într-un interviu recent s-a pronunţat în legătură cu o sentinţă (în cazul Nastase-n.N.) şi nu este pentru prima dată. S-a pronunţat şi în cazul lui Becali George şi atunci nu am intervenit. Aceeaşi afrmatie am văzut-o acum cu privire la Relu Fenechiu, e un dosar pe rol. Să lase judecătorii să se pronunţe".

Exemplele sunt mai numeroase, dar sunt cunoscute de către cititori.

Ce rezultă de aici? Un lucru de asemeni cunoscut. Victor Ponta nu dă doi bani pe justiţia independenta, („avem guvernarea, dar nu toată puterea”), şi doar vigilenţa oficialilor europeni, a presei independente, a societăţii civile, îl face să se abţină. Asta nu înseamnă că nu-şi va da în petec cât de curând.

Victor Ponta spunea că e mai bine pentru societate ca Gigi Becali şi „alţii” să fie liberi, să nu mai cheltuim cu întreţinere lor în închisoare. Posibil în pregătirea unei legi de graţiere şi amnistie, odată scăpat de liberalii din guvern, care se opuneau acestui demers.

Cum schimbarea şefilor de parchete, ANI şi ICCJ nu este posibilă fără acordul preşedintelui Băsescu, („dacă nu luăm preşedinţia, scapă cine poate!”), Victor Ponta îşi propune ca în perioada următoare să ciuntească din atribuţiile instituţiile importante din justiţie, CSM, DNA, ICCJ, ANI, DIICOT, aşa cum a şi încercat în „marţea neagră” din decembrie. În felul acesta va încerca să-şi scoată baronii de sub „sabia” justiţiei, aşa cum îi şi cer aceştia cu insistenţă. Sub ameninţarea că dacă nu este în stare îl vor schimba.

Schimbarea de guvern, cu sprijinul UDMR, care are importanţi membri sub lupa justiţiei, poate fi descifrată şi în această cheie.
De multă vreme o parte dintre conducătorii UDMR reclamă ca justiţia este prea puternică şi trebuie adusă la ascultare de către puterea politică.

Victor Ponta îşi asigură sprijin parlamentar şi guvernamental pentru a-şi duce la bun sfârşit obiectivul: „să avem toată puterea, nu doar guvernarea”.

Ameninţarea lui Bunea Stancu, conform căreia, dacă va fi săltat de către DNA îi va trage pe toţi după el, începe să-şi facă efectul.

În cazul în care guvernul Ponta III va trece de Parlament, toate aceste planuri de resubjugare a justiţiei vor fi, probabil, puse în aplicare. Prin OUG-uri sau altfel, având în vedere majoritatea parlamentară încropită cu UDMR, Victor Ponta nu va rezista cerinţelor baronilor şi clientelei de a-i scăpa de puşcărie. Altfel, aceştia ameninţă că nu se vor implica în procesul electoral.

Dacă va avea sau nu succes în acest demers, depinde şi de societatea civilă, de protestele acesteia, inclusiv de stradă, dar şi de conştiinţa acelor parlamentari care nu sunt atât de orbiţi de loialitatea de partid încât să nu realizeze ce este mai bine pentru viitorul nostru comun.