Mafioţii din sindicatele de la metrou şantajează din nou Capitala. Statul nu este capabil să stăpânească fenomenul

De multă vreme statul român este prizonierul sindicatelor. Ele obţin ce doresc, cu şantajul grevelor. Aşa se întâmplă în poliţie, educaţie, la metrou. Cum să paralizezi o capitală europeană, doar pentru că ministerul a luat sindicatelor spaţiile comerciale din staţiile de metrou, facandu-se stăpâne pe patrimoniul instituţiei? Se pare că le merge. Ca în Sicilia anilor 50, în care stăpâni erau clanurile mafiote.

Iar statul a acceptat de-a lungul timpului toate aceste practici mafiote. S-a făcut părtaş la acţiunile de şantaj ale sindicatelor pentru că n-a fost în stare să schimbe legislaţia, pentru a lua din puterea sindicatelor.

Greva de la metrou

Poate fi uşor încadrată la atentat la siguranţa statului mai ales acum, în condiţiile pandemiei. Să obligi sute de mii de oameni să se înghesuie în mijloacele de transport, să înfrunte riscul de a se infecta cu coronavirus, este o crimă socială. Oameni care aleargă să câştige pâinea pentru ei şi copiii lor, au ajuns prizonierii şefilor de sindicat de la metrou. Nu ştiu dacă mai ajung azi la serviciu, şi li se va tăia o zi din salariu.

Salariu mediu la Metrorex este de 8000 lei/net pe lună, 1800 de euro. Salariu minim net este de 4000 lei pe lună, aproape 1000 de euro. Ministrul Lucian Bode s-a lăsat şi el şantajat de sindicate şi le-a promis anul trecut o creştere a salariilor de 18%.

Metrorex nu se autofinanţează. Majoritatea banilor îi primeşte de la bugetul de stat, prin subvenţii de la  taxele şi impozitele plătite de contribuabili. Plus investiţii pentru noile linii de metrou.

Este un moment de cumpănă, în care ministrul Cătălin Drulă trebuie să demonstreze dacă se lasă şi el şantajat de sindicate, cum s-a lăsat fostul ministru, Bode. Şi procurorii şi justiţia ar trebui să ia atitudine, împotriva unui atentat la siguranţa statului.

Dacă sindicaliştii reuşesc în continuarea şantajarea statului român, trebuie să ne aşteptăm la escaladarea în continuare a acestui şantaj, până la cote nebănuite.

Şi premierul Cîţu s-a predat sindicatelor

A declarat cu emfază că în două săptămâni va scoate statul din sarcina de colector al cotizaţiilor la sindicat din învăţământ, de pe statele de plată. Doar ca Orban a fost invitat la un Congres al sindicatelor, în care i-a lăudat că fac o treabă minunată. Iar şefii de sindicat i-au cerut să „aibă o discuţie” în partid cu premierul. Discuţia a avut loc, iar promisiunea premierului s-a fâsâit. Nu a mai scos statul din calitatea de slugă a sindicatelor. Doar Daniel Funeriu a avut curajul să scoată statul din calitatea de colector de cotizaţii al sindicatelor, pentru puţin timp, din nefericire.

Dintotdeauna sindicatele din învăţământ au apărat doar interesele profesorilor, niciodată pe cele ale elevilor. Deşi părinţii acestora plătesc prin taxe şi impozite  salariile profesorilor, şi implicit ale şefilor de sindicat, salarii de mii de euro pe lună. Nu ştim exact pentru că sunt ţinute la secret. Nu le ştie nimeni. Pot fi şi zeci de mii de euro pe lună. La ei nu este obligatorie transparenţa.

Sindicatele din poliţie

Fac şi ele grevă, urlă şi ameninţă statul român în faţa ministerului de Interne. Acum au aprins doar fumigene. Data viitoare vor folosi armele din dotare? Unde se mai pomeneşte ca organele de ordine publică, chemate să apere ordinea publică, sunt primele care o încălca cu nesimţire şi şantaj. Tot pentru salarii mari, deşi la stat salariaţii au venituri aproape duble faţă de cei din privat.

Este un moment de răscruce, în care şefii statului trebuie să arate cetăţenilor dacă se mai lasă şantajaţi de mafioţii din sindicate. Dacă nu rezolvă acum problema, nu merită să mai conducă România.