Lupta Guvernului cu primarii. Cum s-a ajuns de la promisiuni la umilirea edililor

Primarii de mari oraşe sunt în continuare nemulţumiţi de modul cum se poartă Guvernul cu ei. FOTO Mediafax

Liderii PSD nu au cedat niciun pas în faţa primarilor de oraşe veniţi să ceară mai mulţi bani pentru buget. Mai mult, edilii au povestit că au fost luaţi peste picior şi certaţi pentru pretenţiile lor.

Primarii de mari oraşe au relatat pe larg modul cum au decurs discuţiile purtate cu liderii PSD, pe tema bugetului pe 2019, ultimii social-democraţi veniţi în faţa edililor fiind preşedintele PSD, Liviu Dragnea, şi ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici. Între cele două părţi nu s-a ajuns la o înţelegere, cu toate că Dragnea şi Teodorovici au susţinut că problema banilor pentru bugetele locale e rezolvată, dar primarii susţin contrariul. De altfel, pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de vineri nu fugurează proiectul privind bugetul de stat pentru 2019.

 Mai mult, edilii de mari oraşe au explicat felul în care Dragnea s-a purtat cu ei, adică i-a ironizat şi atacat pentru pretenţiile cu care au venit. „Dragnea ne-a spus: «Domnilor, eu puteam să nu vă dau nimic. Până la urmă e la noi, noi avem pâinea şi cuţitul şi noi decidem. Noi avem majoritatea în Parlament, noi decidem, putem să nu vă dăm nimic». Aşa ne-a spus”, a afirmat Robert Negoiţă, primar al sectorului 3 şi preşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, într-un interviu pentru Digi24.

Dragnea le-a reamintit că le-a mărit salariile

Declaraţia acestuia a fost susţinută de alţi primari participanţi la discuţie, cum ar fi Gheorghe Falcă, edil al Aradului, şi Adrian Dobre, primar al Ploieştiului. Falcă, la rândul său, a arătat cum liderul PSD le-a pasat lor problema lipsei banilor. „Dragnea ne-a spus o parte din ieşire: să dăm noi afară oameni, să schimbăm noi sistemul social, să venim cu proiecte de zone metropolitane. E lovitură pe tot sistemul administraţiei”, a declarat Falcă. Mai mult, liderul PSD ar fi rămas impasibil când o parte din primarii îi spuneau că abia le vor ajunge banii pentru cheltuielile sociale şi subvenţia termică, Dragnea spunându-le în faţă că el e „bucuros“ că au crescut salariile lor.  De altfel, Dragnea nu a recunoscut niciun moment că întâmpină vreo problemă cu primarii de mari oraşe, cu toate că de forma actuală a bugetului sunt afectate instituţii conduse de edili de toate culorile politice.

Dragnea ne-a spus o parte din ieşire: să dăm noi afară oameni, să schimbăm noi sistemul social Gheorghe Falcă, primarul Aradului 

Firea: A fost un simulacru de dialog

De reticenţa celor din Guvern s-a lovit şi Gabriela Firea, cea care a mers joi dimineaţă la o nouă rundă de negocieri cu ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, dar fără rost. „A fost inflexibil total, nu a ascultat niciun argument legal. A fost o simulacru de dialog, mai mult decât atât, cred că a fost o regie pusă la cale de Dragnea şi aplicată de Teodorovici pentru că din prima clipă pur şi simplu era neatent la explicaţiile noastre“, a declarat primarul general după întrevederea cu Teodorovici. Mai mult, Firea a povestit cum una dintre persoanele care îl însoţea pe Vâlcov a certat-o pentru faptul că elevii din Bucureşti au parte de transport în comun gratuit.

DIICOT are bani doar pentru jumătate de an

Numulţumiri sunt şi la alte categorii socio-profesionale. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) critică bugetul pentru 2019. Banii alocaţi de Guvern le-ar ajunge doar pentru jumătate din an, atrag atenţia magistraţii, care subliniază că Direcţia nu poate funcţiona în aceste condiţii.

„Fondurile alocate în proiectul curent de buget nu permit desfăşurarea în condiţii optime a activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi pun în pericol finalizarea cauzelor penale aflate în curs. În proiectul de buget pe anul 2019 la Titlul II “Bunuri si servicii” publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, suma alocată pentru DIICOT este în cuantum de 14.500.000 lei, din care 2.000.000 lei reprezintă fondul de flagrant, conform art. 20 din OUG 78/2016, sumă ce nu poate fi utilizată pentru plăţi de bunuri si servicii”, arată procurorii.

Aceştia mai explică faptul că pentru buna desfăşurare a activităţii DIICOT sunt necesare credite bugetare în sumă de aproximativ 1.500.000 -1.600.000 lei/lună.

„Menţionăm că, la data de 31.01.2019, DIICOT înregistrează debite în sumă de 3.595.374,59 lei, astfel că, după achitarea acestora, creditele rămase vor asigura funcţionarea instituţiei pentru o perioadă de cel mult 6 luni”, atrag atenţia procurorii antimafia precizând că în multe sedii din ţară angajaţii au plătit din salariile lor utilităţile pentru a nu fi debranşaţi de la gaze sau energie electrică. „Datorii semnificative se înregistrează şi la plata serviciilor poştale, de telefonie fixă şi mobilă, servicii de curăţenie, service-uri auto si întreţinerea si funcţionarea echipamentelor”.