Livia Stanciu, opinie separată la Legea organizării judiciare: Se induce ideea că există o problemă de infracţionalitate în rândul magistraţilor
0
Livia Stanciu a emis o opinie separată la decizia CCR privind Legea organizării judiciare, prin care a susţinut că înfiinţarea Secţiei penale pentru magistraţi ar fi trebuit declarată neconstituţională, pe motiv că aceasta ar fi discriminatorie şi ar putea afecta lupta împotriva corupţiei. Ea a explicat că prin noua reglementare se induce ideea că ar exista o problema de infracţionalitate în rândul magistraţilor care necesită o atenţie specială.
Judecătoara Livia Stanciu a formulat o opinie separată la decizia Curţii Constituţionale (CCR) privind Legea organizării judiciare, susţinând că înfiinţara Secţiei penale pentru magistraţi ar trebui declarată neconstituţională. Stanciu a explicat că o structură specială poate fi justificată doar în măsura în care se constată sau este evidentă existenţa unei probleme speciale. Astfel, judecătoarea a precizat că prin noua reglementare se induce ideea că există o problemă de infracţionalitate în rândul magistraţilor care necesită, deci, o atenţie specială. Aceasta a mai spus că înfiinţarea acestei structuri nu este decât un „experiment judiciar” pregătit superficial, în lipsa unor studii şi programe şi fără o analiză amănunţită şi riguroasă.
Livia Stanciu susţine că înfiinţarea acestei secţii ar încălca prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art.148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.
Ea a mai subliniat că această stuctură ar fi una de investigare a infracţiunilor exclusiv pentru categoria profesională a magistraţilor, în contextul în care în România nu mai există nicio altă categorie profesională pentru care să funcţioneze un organ de anchetă specializat.
”Prin urmare, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni ai României, judecătorilor şi procurorilor, inclusiv judecătorilor şi procurorilor militari şi membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, le este aplicat un tratament juridic diferit, prin reglementarea cercetării infracţiunilor ce s-ar comite de către aceştia de către o structură specială de parchet. Această situaţie nu-şi găseşte justificare în exigenţele constituţionale consacrate de art.16 alin.(1) din Constituţie potrivit căruia «Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări»”, arată Stanciu.
Judecătoarea a mai explicat că în „lipsa unor garanţii legislative şi instituţionale cu privire la independenţa acestei noi structuri de parchet, există riscul afectării luptei împotriva corupţiei”. Ea mai arătat că nu există nicio justitficare raţională de a restrânge aria de competenţă a unor structuri de parchet deja existente şi specializate precum DNA şi DIICOT, cu atât mai mult cu cât statul român a investit fonduri seminificative şi a dezvoltat ani la rând un mecanism eficient de abordare a faptelor de corupţie şi criminalitate organizată. „Înfiinţarea acestei secţii face posibilă crearea în viitor a unor alte parchete specializate pe diverse categorii profesionale, iar nu pe natura infracţiunilor. În logica aceasta, s-ar impune şi înfiinţarea de unităţi de parchet care să-i ancheteze doar pe parlamentari sau doar pe miniştri”, a precizat Livia Stanciu.
Judecătoarea reclamă şi parcursul legislativ al legii susţinând că nu au fost respectate prevederile regulamentare şi nici cele care ţin de tehnica legislativă.
Se încarcă comentariile...
