Traian Băsescu, despre securitatea cibernetică: Poate reuşim să trecem performanţii noştri hackeri de partea bună a baricadei

Traian Băsescu, despre securitatea cibernetică: Poate reuşim să trecem performanţii noştri hackeri de partea bună a baricadei

Preşedintele Traian Băsescu FOTO Presidency.ro

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, după revenirea de la sesiunea Reuniunii Consiliului European, că la Bucureşti se va înfiinţa un Oficiu de Combatere a Criminalităţii Informatice, care ar putea deveni agenţie a UE.

Ştiri pe aceeaşi temă

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu:

Cum am considerat că, totuşi, trebuie făcută o informaţie publică legată de desfăşurarea ultimului Consiliu European, pot s-o fac aici. Nu va fi timp pentru întrebări, din păcate. O să vă spun ce s-a întâmplat la Bruxelles ieri şi azi. Consiliul a avut o agendă extrem de importantă..

Primul şi cel mai important punct a fost politica de securitate şi apărare comună. Al doilea subiect a fost legat de politicile economice, al treilea de consolidarea Uniunii Monetare.

Subiectul de forţă a fost însă politica de securitate şi apărare, iar rolul Consiliului a fost stabilirea unei perspective strategice în vederea modificării politicii din 2003. Era timpul, între timp au fost evoluţii consistente în ce priveşte necesitatea adaptării politicii de securitate a UE. 

 La începutul lucrărilor, a participat secretatul general NATO care a evocat priorităţile NATO şi de-a lungul întregului parcurs al lucrărilor toate luările de poziţii au vizat compatibilitatea măsurilor pe care noi le luăm cu NATO şi s-a subliniat frecvent că partenerul principal al UE este NATO.  Nu aş vrea să fie o neînţelegere, sunt destule state UE care nu sunt membre în NATO. 

Problematica politicii de securitate a fost împărţită în trei secţiuni: adaptarea răspunsului UE la situaţiile de criză sau conflict, a doua a fost legată de dezvoltarea capacităţilor operative ale statelor, iar a treia, dezvoltarea industriei de apărare.

În ce priveşte primul punct, discuţiile s-au concentrat pe operaţiunile militare şi civile ale UE, iar al doilea palier - strategii privind provocările de securitate. Este o abordare cuprinzătoare a problematicii de securitate, deci nu se limitează strict la apărarea teritoriului UE, vizează şi ieşirile în afara spaţiului UE în misiuni militare sau civile, de salvare, de situaţii de urgenţă.

Această abordare cuprinzătoare conţine baza de principiu în ce priveşte analiza riscurilor şi a ameninţărilor, al doilea palier este legat de mobilizarea resurselor în baza unei strategii, asigurarea compatibilităţii între diversele politici europene, deci nu doar cea de apărare. Dotările pe care le facem pentru politica de apărare pot fi utilizate şi în combaterea migraţiei. Să vezi pe mare ce bărcuţe se îndreaptă către Lampedusa.Un alt obiectiv este valorificarea parteneriatului cu diverse state, exact pe modelul NATO. 

 În privinţa noilor provocări de securitate, s-a ajuns la un acord care vizează patru segmente: securitatea cibernetică, al doilea este legat de elaborarea unei strategii de securitate maritimă.

Aici, intervenţia noastră a fost extrem de puternică, subliniind că Marea Neagră trebuie introdusă în strategia de securitate maritimă. O altă prioritate este crima organizată şi terorismul şi a patra vizează sprijinul pe care trebuie să-l acordăm ţărilor terţe pentru creşterea capacităţii lor de securizare a frontierelor. 

Unul din motivele pentru care avem un nivel ridicat de imigranţi din Africa în UE este exact incapacitatea statelor de a-şi proteja frontierele. Mai bine încercăm să sprijinim aceste state decât să ne confruntăm cu un val atât de mare de migraţie. 

Despre securitatea cibernetică:

 În ce priveşte acest subiect al apărării şi securităţii la nivel european, a fost important sub două aspecte. Pentru prima dată, se aduce în discuţie securitatea maritimă, ceea ce pentru noi e vital, iar aici avem o bază foarte bună. În Summitul NATO de la Chicago, s-a stabilit că Marea Neagră este o zonă de vulnerabilitate.

Aş mai sublinia un lucru de interes în ce priveşte securitatea cibernetică. Aici, iar a fost intervenţia mea. Consiliul Europei a decis să înfiinţeze un Oficiu pentru Combaterea Criminalităţii Informatice, la Bucureşti. Propunerea mea a fost ca acest Oficiu, a cărui înfiinţare s-a semnat în noiembrie, să devină o agenţie a UE cu sediul la Bucureşti. Poate reuşim să trecem performanţii noştri hackeri de partea bună a baricadei. Nivelul de pagube produse prin furt de sistemele IT, cifra oficială este de aproximativ 290 de miliarde de euro. Tot o statistică prezentată azi, zilnic sunt atacate şi scoase din funcţiune 148.000 de calculatoare. Pe piaţa cibernetică sunt, în momentul de faţă, 150.000 de viruşi.

Despre drone:

Consiliul a luat şi decizii de priorităţi pentru perioada 2014-2015.  Acestea se referă la următoarele patru proiecte: crearea unor sisteme de avioane fără pilot, aşa-numitele drone. Deci în perioada asta, la nivelul UE, trebuie să avem o anumită dotare cu avioane fără pilot pentru culegere de informaţii. Deci un program de dotare a statelor UE cu astfel de avioane fără pilot, ca mijloace de informare. 
 
O altă prioritate pentru 2014-2015 este constituirea unei flote multinaţionale pentru alimentarea avioanelor de luptă în aer. Aici, România este extrem de interesată, având în vedere iminenta dotare cu avioane F16 a Armatei. O alta este dezvoltarea comunicaţiilor prin satelit şi, în sfârşit, dezvoltarea securităţii cibernetice. 
 
În legătură cu industria de apărare, va fi un moment decisiv pentru industria noastră. Aici, abordarea nu poate fi decât: "Eşti de acord, dacă nu rămâi cu industria ta". 

 SUA au în dotare acum un singur tip de tanc, în timp ce statele UE au 53 de tipuri. La elicoptere de salvare în teatrele de operaţii, SUA au o singură specificaţie de elicopter, UE au 16, deci o compatibilitate dificilă între dotări. SUA au două tipuri de fregate. UE are 18 tipuri de fregate. Acest mozaic de dotări face şi costurile apărării UE mai ridicate. 

S-a constatat că o abordare unitară a industriei de apărare este în favoarea tuturor statelor pentru că reduce cheltuielile şi creşte nivelul de dotare.Pentru industria de apărare s-au stabilit patru criterii: să fie integrată la nivelul UE, să fie sustenabilă, prin comenzi, să fie inovativă - şi asta înseamnă cercetare şi competitivă, ca să nu producă un tanc şi să nu-l vândă. Sau să producem avioane şi să nu reuşim, de 20 de ani, să vindem niciun avion. 
 
România va trebui să-şi stabilească un set de segmente în care poate fi performantă cu industria de apărare, adică să producă la cel mai înalt nivel ori tancul, ori transportorul blindat ori armamentul de infanterie. Este şi un semnal pentru industria de apărare, că decizia de a realiza o industrie la nivel european ne obligă ori la performanţă, ori la dispariţie. 
 
 În perioada imediat următoare, industriei de apărare îi sunt necesari bani pentru cercetare. Să nu fie o cercetare destinată strict armatelor, ci o cercetare cu valenţe duale - şi în piaţa civilă să poată funcţional. Mai spun două cuvinte de partea economică. În ce priveşte dezvoltarea unitară a UE, s-a pus un accent deosebit pe principala piesă a acestei politici pe care o reprezintă respectarea recomandărilor de ţară.
 
De asemenea, s-a pus un accent deosebit pe politica de ocupare a forţei de muncă. Aici, Guvernul a transmis planul care este destinat ocupării forţei de muncă tinere, care e finanţată cu sume importante, România având alocate 400 de milioane de euro pentru crearea de locuri de muncă pentru tinerii de până la 25 de ani. 
 
 
În ce priveşte Uniunea Bancară, Consiliul a constatat că a fost adoptat Regulamentul privind Mecanismul Unic de Rezoluţie Bancară. : Speranţa este că va fi validat rapid de Parlament, astfel încât din 2015 Uniunea Bancară să poată funcţiona.  2014 va fi un an în care vor fi evaluate băncile din zona euro în primul rând. 
 
Am afirmat intenţia României de a participa la Uniunea Bancară, având în vedere că 70% din piaţă e ocupată de bănci din zona euro. În ce priveşte politica externă, s-a stabilit începerea negocierilor de aderare cu Serbia. De asemenea, s-a stabilit ca deocamdată să nu se ia o decizie de începere a negocierilor cu Albania.
 
 
În ce priveşte Moldova, am susţinut necesitatea decalării termenului care era septembrie pentru ca măcar în august să fie gata documentaţia, ca în august să poată semna Acordul de Asociere. Nu în ultimul rând, am atenţionat Consiliul şi CE cu privire la limba de redactare a Acordului, având în vedere decizia CC, că limba oficială în R. Moldova este româna.  Vom vedea cum evoluează lucrurile, dar am atenţionat că trebuie ţinut cont de hotărârea Curţii Constiuţionale.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: