Traian Băsescu: Nu exclud posibilitatea de a propune un nou referendum pentru Parlament unicameral

Băsescu: Aş vrea un preşedinte de dreapta

Preşedintele Traian Băsescu a vorbit, astăzi, în emisiunea „Evenimentul Zilei“, despre anul politic 2014. Şeful statului ar prefera să-i urmeze un preşedinte de dreapta şi spune că îşi va exprima susţinerea pentru un candidat numai după alegerile europarlamentare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Iată cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu din emisiunea "Evenimentul Zilei":

Aş vrea ca 2014 să fie anul României şi sigur că nu poate să nu-l implice şi pe preşedinte. Voi fi un preşedinte care îşi va exercita mandatul până în ultima zi.

Nu cred că am bătălii mai dure şi mai puţin dure. Mi-aş dori mult o discuţie cu liderii partidelor de guvernământ pentru a stabili împreună - şi să fim toţi în cunoştinţă de cauză cu punctele de vedere ale celuilalt - în aşa fel încât să evităm disputele.

 Eu am câteva priorităţi care cred că pot fi agreate de partenerii mei de guvernare. Cred că avem ca prioritate consolidarea Justiţiei, a doua este legată de creşterea economică peste 3% şi îmi asum afirmaţia că România poate avea o creştere între 3 şi 4%, continuarea proceselor de integrare - iată, un nou pas s-a făcut la 1 ianuarie, liberalizarea forţei de muncă.  Nu mai puţin important este pasul următor, Schengen. Toate sunt posibile.

Despre Legea amnistiei:
Nu ştiu care sunt resorturile care i-ar face să o promoveze, dar ar fi o mare greşeală. Vreau să punem punct acelei legi, să o uităm în sertarele Parlamentului sau votată şi respinsă, nu retrimisă la Comisie.  Sper să nu se mai pună (n.r.: pe ordinea de zi) sau, dacă se pune, să fie pusă pentru a fi respinsă.

Despre alegerile pentru şefia CSM: 

Acolo este legea de aşa natură, ea obligă la schimbarea şefilor în fiecare an. Cred că este o lacună a legii, într-un an ce poate face un preşedinte, ca politică a Justiţiei? E clar că nu toţi oamenii sunt de acelaşi calibru în CSM sau cu acelaşi nivel de credibilitate în opinia publică. Sigur, vine rândul schimbării. Nu aş spune că sunt îngrijorat că alegerile de azi vor schimba un trend în justiţie, pentru că oamenii-cheie sunt preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef DNA, cel de la DIICOT.

Sigur, CSM coordonează justiţia şi are ca principale atribuţii partea de inspecţie, de apărare a prestigiului magistraţilor, multe altele legate de politicile generale, dar oamenii de decizie sunt cei care se află în fruntea acestor structuri. Nu plec de la premisa că CSM ar fi structura care s-ar pune la dispoziţia politicului pentru a bloca anchete.

Despre raportul MCV:

Va fi şi bun şi rău. Bun, din punct de vedere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al DNA, DIICOT. Nu va putea însă să nu observe problemele generate de Parlament, care s-au manifestat nu numai în marţea neagră, dar şi multe respingeri de începere a urmăririi penale în cazul unor membri ai Parlamentului.

Aici, va trebui diplomatic să convingem că această etichetă de lipsă de voinţă politică nu trebuie să mai apară în raport. Parlamentul este un organism fundamental al statului. De acord că este criticabil, dar nu poţi să vii mereu cu etichetarea asta, pentru că tot politicul a numit-o şi pe Kovesi, pe şefa DIICOT, unde nu putem spune că nu sunt rezultate.

Despre intrarea în Schengen:

Cred că ţara nu poate fi judecată pe intenţii. Nu s-au materializat. Este o bilă neagră pentru majoritatea parlamentară, dar probabil că raportul va atenţiona să se renunţe la această lege, asta estimez.

Decizia cu Schengen e mai complicată, are în vedere şi aspecte politice, să spunem. Marea problemă creată de minoritatea roma peste tot. În ce priveşte minoritatea roma, trebuie să fim extrem de corecţi şi să spunem că România a avertizat că problema romilor trebuie tratată la nivel european. Au fost state care s-au opus şi acum se cere României să o rezolve singură. Nu avem cum să facem politici care vizează taberele de romi din Londra. Aici cred că banii Comisiei Europene sunt utilizabili de orice ţară.

Despre viitorul preşedinte:

Mă gândesc la mai mulţi, dar nu fac o nominalizare, pentru că e timpuriu. Dacă voi susţine pe cineva, o voi face după europarlamentare. Aş vrea să fie un preşedinte de dreapta.

Această majoritate are practic premise să funcţioneze până în 2016. Mă refer la o majoritate în jurul PSD. O majoritate în jurul celui mai mare partid se va forma oricum. Or, imaginaţi-vă un preşedinte care să fie dominat de acest partid şi ce s-ar putea întâmpla.  on Iliescu a fost dominat de propriul partid, iar Constantinescu n-a avut un partid care să-l susţină foarte puternic, a fost acea coaliţie largă.

Ion Iliescu a ţinut cont foarte mult de partid, de aceea a şi stat foarte rezervat. La întâlnirile cu el, spuneam de actele de corupţie, dădea şi Talpeş din cap aprobator, dânsul se făcea că nu aude, dar Năstase a reuşit să instituie un sistem clientelar greu de dislocat.

 Despre pactul de coabitare:

 Rămâne valabil. A avut o valoare excepţională la început, pentru UE şi pentru redarea încrederii că se va putea guverna USL-preşedinte. Din păcate, marţea neagră a adus din nou România într-o situaţie de neîncredere majoră cu privire la funcţionarea statului de drept. Puţini politicieni din USL îşi imaginează ce şoc au produs.

Vom avea de făcut un efort formidabil în anii următori pentru a ajunge la nivelul la care am fost din punct de vedere al încrederii în 2011. România dobândise încrederea aliaţilor, dar vara 2012 - care a fost trecută oarecum ca urmare a rezultatului din alegeri şi a pactului de coabitare distribuit partenerilor europeni - faptul că a apărut marţea neagră a arătat că oricând USL este dispus să revină asupra obiectivului din 2012, să pună sub control Justiţia.

Despre premierul Ponta: 
E un limbaj dublu specific premierului, dar nu mai e crezut. Nimeni nu crede în Europa că nişte parlamentari năuci s-au apucat să dea Legea amnistiei sau să modifice Codul penal, ar fi de neconceput ca liderii unei structuri politice să nu ştie că supuşii lor modifică politica penală.
 
Toate acuzaţiile acelea dintre Ponta şi Antonescu i-au pus într-o situaţie ridicolă. Aţi auzit la Ponta vreo declaraţie nu împotriva Moscovei, vreo declaraţie în care să spună ceva rău despre Transnistria? În schimb, la adresa occidentalilor a făcut o sumedenie de declaraţii.  Daţi-mi un exemplu de declaraţie a lui Ponta care să fi afectat Moscova.
 
Despre declaraţiile unioniste şi reacţia lui Iurie Leancă: 
Cred că a fost felul lui Ponta de a fi Gică Contra.Nu aş vrea să discut despre Leancă, el a fost în Ambasada Uniunii Sovietice de la Bucureşti, nu discut despre persoane, însă hai să venim puţin la complexitatea situaţiei din R. Moldova. Are pe teritoriul ei un conflict îngheţat. În sudul R. Moldova sunt tentaţiile autonomiste ale Găgăuziei. Cheia şi butoanele nu sunt la Chişinău. Am văzut ce s-a întâmplat cu Ucraina, cu Armenia. 
 
Eu, ca politician cu experienţă, nu pot să nu iau în considerare posibilitatea unei întoarceri în R. Moldova, mai ales că urmează alegeri, iar comuniştii stau bine în sondaje. În această grilă trebuie citită declaraţia mea dinainte de Vilnius, pentru că R. Moldova trebuie să aibă o soluţie alternativă pentru a continua drumul european. 
 
Aceste afirmaţii au fost făcute în condiţiile în care România susţine fără rezerve independenţa şi suveranitatea R. Moldova, iar acolo curentul unionist este invers în sondaje în comparaţie cu România. La ei, maximum 30% ar vrea unirea cu România.
 
Intrarea în UE la noi a durat 14 ani, într-o ţară în care toate forţele politice au fost proeuroene. Republica Moldova este împărţită. În concluzie, România trebuie să înceapă o dezbatere internă care nu-i priveşte pe politicienii de la Chişinău, dacă ar fi de acord cu o unire administrativă cu R. Moldova, o unire politică.
 
Datorită existenţei unei opoziţii, situaţiei din Transnistria, nevoii ca politicienii proeuropeni să facă o politică între Moscova şi Bruxelles, dacă în acest parcurs ar fi previzibilă o întoarcere către Uniunea Eurasiatică, România are ocazia să-i dea R. Moldova posibilitatea de a continua parcursul european prin unirea cu România. E şi o scurtare a drumului şi o soluţie certă de continuare a acestui drum.
 
Acordul de Asociere al R. Moldova la UE nu e o promisiune pentru integrarea în Uniune. La Vilnius, lucrul asupra căruia am insistat a fost legat de devansarea termenului stabilit pentru semnarea acordurilor din septembrie către iunie-iulie. La ultimul consiliu s-a stabilit august, dar e un termen nerealist. S-a spus august să împace pe toată lumea, dar eu cred că R.  Moldova va semna în iulie, urmând ratificarea. Va trebui să fim printre cei care vor ratifica primii Acordul.
 
 
Despre Ponta: 
 
Premierul trebuie să aibă păreri contrarii despre orice. Urât este că l-a antrenat şi pe Leancă. Eu m-am săturat de povestea asta, România vrea, dar nu dă bani. România a cheltuit foarte mult cu R. Moldova. Din asistenţa pe care am furnizat-o, am plătit în ultimii ani circa 500 de milioane şi 75% s-au dus în R. Moldova.Toată asistenţa pentru pregătirea liberalizării vizelor, pentru reformele în vederea parafării Acordului de Asociere, au fost finanţate de aici.
 
 În al doilea rând, este al şaselea an de când dăm 5.500 de burse tinerilor. Nu e ieftin, înseamnă peste 20-000 de tineri susţinuţi patru ani. Cred ca ar trebui să stergi intertitlul ala ultimul, despre ponta Dacă discutăm de cei 100 de milioane, nu au trimis niciun proiect să fie aprobat. Iniţial, acordul s-a semnat având ca prioritate modernizarea şcolilor din R. Moldova. Au trimis proiecte care nu au putut fi aprobate, după care tot de la Chişinău s-a cerut schimbarea priorităţilor pe linia de interconectare. Anul acesta au venit din nou că vor şcolile.  Şi în perioadă de criză s-au dat peste opt milioane de euro.
 
 Despre declaraţiile premierului Ponta va viitorul preşedinte să aducă linişte:

E visul iliescian să avem linişte cu orice preţ şi preţul poate fi şi ţara. Viitorul preşedinte trebuie să fie intransigent în relaţia cu partidele. Nu cred că garantarea liniştii e atributul viitorului preşedinte, ci continuarea procesului de reformă a României, care nu se poate face în linişte. Ce ar spune domnul Ponta dacă atunci când va planifica şi alegerile prezidenţiale emit decretul pentru reconfirmarea ideii de Parlament unicameral? Asta ar însemna linişte? El nu ţine cont că înfrânge voinţa românilor exprimată clar, de a avea Parlament unicameral şi 300 de parlamentari.
 
Nu exclud posbilitatea de a propune un nou referendum pentru Parlament unicameral. La ce s-a ajuns acum depăşeşte orice imaginaţie din punctul de vedere al valorii Parlamentului. Dacă partidele ar fi în situaţia de a avea un număr mai mic de locuri, ar trebui să fie mai exigente cu cei pe care îi propun pe liste.
 
Proiectul de revizuire a Constituţiei nu reflectă voinţa suverană a poporului şi atunci trebuie avută în vedere posibilitatea repetării referendumului când ei sunt la putere.
 
 
Despre formaţiunile de dreapta: 
 Nu aş vrea să îl nedreptăţesc pe Victor Ponta. Întrebările au fost de aşa natură încât a venit el în discuţie, dar nici Antonescu nu e mai breaz.
 
 În ce priveşte alegerile, în mod categoric mi-aş dori să fie un preşedinte venit din spectrul politic de dreapta pentru că la această majoritate de stânga echilibrul trebuie făcut printr-un preşedinte care să poată frâna avântul stângii pe anumite direcţii.

Despre PMP:
 
Cred că şi dezavantajul de a nu fi înregistrat este unul consistent şi faptul că doar am iniţiat formarea acestei structuri politice, dar nu m-am implicat în viaţa ei. Asta nu înseamnă că după înregistrare nu îi voi susţine. Iată, m-am despărţit de un an de PDL. Stăteau ascunşi de Băsescu, băgaţi în sertare, nu le dădeam eu voie să iasă de acolo. Pe Cătălin Predoiu îl ştiu mai bine... Este preşedintele care ar asigura linişte deplină peste ţară.
 
Povestea cu transferurile (n.r.: de capital electoral) de la unul la altul nu sunt automate, nu se produc decât în condiţii speciale. Angajamentul referitor la PMP ar trebui să fie direct, ar trebui să aibă mai mulţi lideri de opinie.
 
 Despre acciza la benzină:
Începând cu 1 ianuarie s-au introdus vreo 34-35 de taxe, inclusiv acest mod de recalculare a accizei la combustibil. Au luat cursul de schimb din 2012, ceea ce a dat o creştere la preţul benzinei şi motorinei. Cred că impactul va fi limitat deocamdată. România are o mare problemă de relansare economică din perspectiva consumului intern. În 2013 nu a existat o creştere a consumului. Aici este şi bătălia mea pentru creşterea accizei. Voi încerca să conving Guvernul că nu are sens să o introducă în aprilie.
 
E o taxă inutilă cea de şapte eurocenţi, ar frâna şi mai mult consumul.România are nevoie să stimuleze consumul intern pentru a-şi asigura creştere economică de peste 3%. Le-am dat mandat miniştrilor Chiţoiu şi Voinea să semneze un împrumut cu BEI. Ei l-au semnat. Guvernul nu avea nevoie de banii din acciza. Sunt sufiecienţi bani pentru tot programul de dezvoltare rurală. Aceşti bani nu pot fi deturnaţi.
 
 Despre reducerea CAS
 
Nu cu cinci procente, dar cu două-trei procente l-ar putea reduce, cu o singură condiţie, să crească încasările.
Eu sunt convins că se poate face o mai bună colectare şi am sentimentul că acest lucru se va produce. E o schimbare de filosofie. În timpul lui Boc s-a mers pe ideea să reducem cheltuielile statului. La Cabinetul Ponta e clar că e o schimbare de filosofie.
 
Se măresc cheltuielile statului şi implicit vin taxe noi. Fără aceste taxe, Guvernul Boc a trecut prin criză.
Ei nu pot trece prin creştere economică.  La începutul anului trecut avea, dacă luăm sondajele domnului Dâncu, avea 51% încredere, în decembrie a terminat cu 41%, deci nu e fericirea atât de mare să încerci să jonglezi între adevăr şi minciună. Aceste lucruri se răzbună, ca şi gafa cu Regele Mihai. Mă mir că după Sarmizegetusa nu a pus poză când lua masa cu Decebal.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările