Leru-i ler în era post-adevăr? Ce revoluţie politică începe sub nasul tău

Pentru fanii serialului Westworld, de pe HBO, bănuiesc că nu fac spoilere dacă spun că scopul întregului parc era acela de a cerceta inteligenţa artificială. Este fix acelaşi lucru pe care Facebook şi Google îl derulează, pe faţă, fără nicio grijă sau oprelişte din partea utilizatorilor.

În evoluţia tehnologiei, ca şi în SF-urile din copilărie, ştim cu toţii că urmează asistenţi virtuali, androizi şi o viaţă mult mai bună. 

Pe lângă automatizare, adică evoluţia tehnologiei în măsura în care roboţii vor prelua o mare parte din slujbele simple ale oamenilor, mai există şi o evoluţie a virtualului. Aici, cei doi giganţi sunt uşor în urmă - sau cel puţin lucrează în secret, cu alte firme precum IBM preluând iniţiativa. Este vorba despre tehnologiile blockchain şi ideea unei baze de date publice. 

Suna aparent banal, un soi de vis umed al unui contabil, poate, să ai o bază de date ţinută chiar de utilizatori, asigurată şi protejată într-un mod ireversibil chiar de către interacţiunile acestora. Este poate mult prea greu de explicat în afara unor cercuri tehnice, o posibilă paralelă fiind cea a fişierelor torrent, numai că în loc de un film, chiar aplicaţia este găzduită, descentralizat, pe toate computerele care iau parte la exerciţiu.

Este şi o evoluţie a tehnologiei, adecvată pentru era post-truth. Niciun utilizator nu mai deţine adevărul, ci îl construieşte alături de alţii, participativ. Zece, o mie sau un milion de computere sau telefoane mobile oferă împreună un catalog virtual de adevăruri care nu pot fi modificate. Cam ce dezastru ar însemna asta pentru statele totalitare, unde adevărul trebuie să fie impus, de sus în jos?

Acestea sunt întrebările la care o echipă multinaţională, formată majoritar din români, răspunde astăzi, departe de ştirile obişnuite cu porci tăiaţi şi politică. Leru-i ler doar dacă este pe blockchain, departe de cozonaci şi globuri de crăciun. Akasha este o reţea socială similară cu Medium sau poate chiar cu Facebook, dar fiecare postare este transmisă pe o reţea securizată şi descentralizată, creată chiar de către utilizatori. Adio cenzură sau ştergerea statusurilor de către o entitate centralizată, pe serverele lumii. 

Cu evoluţia internetului, a evoluat şi cenzura, ca să nu mai vorbim de monitorizarea utilizatorilor. Telefonul tău mobil îţi înregistrează locaţia, interacţiunile, vocea, tot ceea ce îi trebuie pentru a-ţi servi, prin intermediul unei inteligenţe artificiale din ce în ce mai bune, reclame şi conţinut, dar şi pentru a-şi dezvolta propriile studii sociologice despre categoria ta socială. 

Nu trăim într-o distopie şi doar cele mai paranoice gânduri ne pot duce la o conspiraţie împotriva noastră. Este doar vorba de realitatea în care trăim, fără să privim, în mod obiectiv, implicaţiile. Nici cei care nu participă la acest masiv experiment social, fie din frică sau din lipsă de cunoştinţe tehnice, nu sunt protejaţi, ci excluşi din beneficiile tehnologiilor viitoare. 

Şi dacă n-am explicat cum trebuie ce înseamnă blockchain sau nu se percepe exact importanţa acestei revoluţii, să mă exprim altfel: în douăzeci de ani, vom intra în casă, iar sistemul inteligent din spate ne va recunoaşte, ne va saluta, va porni canalul favorit TV, va avea felul preferat de mâncare deja pregătit, va reîncărca fără fir telefonul din buzunar şi ne va informa că încă nu am participat la vot. Sistemul de pensii şi de asigurări sociale, orice plată pe care o vom face, toate aceste lucruri se vor integra în baza de date publice despre care vorbeam, nivel peste nivel, suprapuse şi inteligente. 

Ce vedem astăzi, în proiecte precum Akasha, Ethereum sau Bitcoin sunt doar începuturile unei revoluţiii tehnologice fantastice, similare cu ce a adus internetul în vieţile oamenilor. Acest catalog virtual sau bază de date internaute va reprezenta unica referinţă absolută într-o eră post-adevăr. 

Şi ca să explic de ce reprezintă şi o revoluţie politică, pe lângă combaterea unei posibile cenzuri, gândiţi-vă ce ar însemna orice fel de acţiune politică, fie ea simplă declaraţie sau activitate parlamentară, înregistrată fără drept de apel, într-un registru ţinut şi de ţaţa Aglaia din comuna Vişeul de Sus, pe un smartphone făcut cadou de fiica din Spania. Parcă altfel discuţi cu electoratul, când ştii că până şi maieul de pe tine îţi înregistrează locaţia şi promisiunile.