Legea privind Ziua maghiarilor din România a fost scoasă de pe ordinea de zi a plenului. Urma să fie respinsă. Ce prevede proiectul

Kelemen Hunor, liderul UDMR

Proiectul de lege privind ziua comunităţii maghiare din România (15 martie), care zace din 2017 în sertarele Parlamentului, urma să fie respins de Camera Deputaţilor, forul decizional, la presiunea PMP. Însă proiectul a fost scos de pe ordinea de zi exact înaintea şedinţei de plen şi retrimis la comisii. Iniţiativa UDMR este inofensivă: nu prevede nicio formă de autonomie. Comparativ, etnicii romi şi tătări se bucură de legi similare.

Luni, liderul deputaţilor PMP, Marius Paşcan, a cerut conducerii Parlamentului să pună pe ordinea de zi a plenului de miercuri proiectul de lege privind ziua comunităţii maghiare din România, iniţiat de UDMR în urmă cu trei ani. PMP le-a cerut parlamentarilor PSD şi PNL să respingă rapid iniţiativa, susţin sursele citate. Poziţia PMP vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a acuzat PSD că vrea să vândă Ardealul la unguri, după ce legea privind autonomia Ţintului Secuiesc a trecut tacit de Camera Deputaţilor, fiind respinsă definitiv de Senat.

Însă proiectul UMDR referitor la ziua comunităţii maghiare nu stipulează nicio formă de autonomie teritorială, administrativă sau culturală: propune ca ziua de 15 martie - dată izbucnirii revoluţiei de la 1848 - să fie declarată sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Practic, PMP forţează PSD şi PNL să respingă proiectul UDMR pentru a câştiga puncte politice în rândul electoratului ultra-naţionalist.

Ce prevede proiectul de lege:

Art. 1. Se consacră ziua de 15 martie ca sărăbătoare a comunităţii maghiare din România.

Art 2.
(1) În   localităţile   unde   trăiesc   persoane   aparţinând   comunităţii maghiare,  autorităţile  administraţiei  publice  locale  şi  judeţene, instituţiile publice pot organiza manifestări cultural-artistice dedicate zilei de 15 Martie.
(2) Fondurile necesare organizării manifestărilor  prevăzute la alin. (1) pot fi asigurate din bugetele locale ale autorităţilor publice locale şi judeţene şi ale instituţiilor publice.
(3) Angajatorii acordă o zi liberă, în data de 15 martie, la cerere, persoanelor aparţinând comunităţii maghiare, ca să poată participa la  manifestările prevăzute la alin. (1).

Art. (3)
Societatea Română de televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot transmite, în cadrul unor emisiuni speciale, aspecte de la aceste manifestări.

UDMR: Nu lezează în niciun fel

Liderii maghiari susţin că legea e inofensivă şi fac trimitere la drepturile minorităţilor prevăzute în Constituţia României. „Sărbătoarea unei naţiuni nu ar trebui să deranjeze pe nimeni. Sărbătoarea unei naţiuni nu face o altă naţiune să fie mai săracă. Sărbătoarea maghiarilor nu lezează în nici un fel românii sau celelalte naţionalităţi. Însă împiedicarea acestei sărbători implică deja probleme constituţionale. Articolul 6 al Constituţiei spune: (2) <<Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români>>. Din acestea putem reţine că principiul egalităţii în drepturi se aplică şi în acest context, drepturile solicitate de comunitatea maghiară nefiind în contradicţie nici cu drepturile majorităţii române, nici cu drepturile altor comunităţi etnice. Tot ce se solicită este ca statul să ia acele măsuri care deja le-a luat în cazul altor minorităţi ”, susţin surse din conducerea UDMR pentru Adevărul.

În 2006, Parlamentul a consacrat ziua de 8 aprilie ca "Sărbătoarea etniei romilor din România", iar în 2014, a fost adoptată legea prin care ziua de 13 decembrie a fost declarată sărbătoare a etniei tătare.

Ce reprezintă data de 15 martie

La 15 martie 1848 a izbucnit Revoluţia Maghiară împotriva Imperiului Habsburgic, ca parte a valului revoluţionar care cuprinsese Europa. În Proclamaţia redactată în acele zile erau solicitate câteva drepturi esenţiale: democraţie parlamentară, egalitatea tuturor cetăţenilor din punct de vedere civic şi confesional, impozite echitabile, libertatea presei şi desfiinţarea cenzurii, eliberarea deţinuţilor politici. În final, a fost înăbuşită doar prin intervenţia militară a Rusiei, însă reprezintă unul dintre cele mai importante conflicte militare din istoria vecinilor de la Vest.  ”Pentru maghiarii din România, sărbătorirea zilei de 15 martie este simbolul drepturilor şi libertăţilor comunităţii”, susţin sursele citate.