Legea orfană a salarizării. Ce se ascunde în spatele faptului că nimeni nu vrea să-şi asume Legea salarizării unitare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-un document remis ziarului „Adevărul”, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale recunoaşte în mod oficial că Legea salarizării unitare, recent pusă în dezbatere, nu este un document asumat de Guvernul României, motiv pentru care ministerul condus de Lia Olguţa Vasilescu refuză să ofere clarificări privind modul de calcul al viitoarelor salarii bugetare.

Viitoarea lege de salarizare unitară din sistemul bugetar pare să rămână orfană chiar înainte de a se naşte. Însăşi instituţia care a elaborat proiectul de lege şi care a calculat salariile pentru mii de poziţii bugetare, Ministerul Muncii, se distanţează de propriul său produs. Cel puţin asta rezultă dintr-o corespondenţă purtată între ministerul condus de Olguţa Vasilescu şi ziarul „Adevărul”, generată de unele aspecte mai puţin clare din proiectul de lege pus în dezbatere publică.

Răspunsuri neoficiale la întrebări oficiale

Astfel, pornind de la faptul că din anexele la proiectul de lege, unde sunt înscrise salariile din sectorul bugetar, ar rezulta că în anul 2022 salariul minim pe economie ar urma să ajungă la 2.500 de lei, ziarul „Adevărul” a solicitat, în ziua de 11 aprilie, următoarele clarificări privind proiectul de lege a salarizării unitare, aflat în dezbatere publică:

 „Conform anexelor la lege, din împărţirea salariilor aferente anului 2022 (anul în care se finalizează aplicarea legii) la coeficienţii de ierarhizare, rezultă că în anul 2022 salariul minim pe economie ar urma să fie de 2.500 de lei. Dar textul legii nu spune nimic despre dinamica salariului minim pe economie în următorii ani, nu instituie nicio obligaţie actualului guvern sau vreunui guvern viitor privind momentul şi cuantumul majorării salariului minim.

Conform programului de guvernare, salariul minim ar urma să fie în anul 2020 de 1.750 de lei, deci o creştere de 300 de lei în patru ani. Iar conform legii salarizării unitare, valoarea salariului minim ar urma să crească în doi ani, între 2020 şi 2022, cu încă 750 de lei.

Prin urmare: care este baza factuală pentru care legea salarizării unitare prognozează, pentru anul 2022, un salariu minim de 2.500 de lei? Ce se întâmplă cu salariile din sectorul bugetar dacă guvernele nu vor majora salariul minim pe economie în conformitate cu ceea ce prognozează legea salarizării unitare?“.

Înainte de a oferi răspunsul, oficiali din Ministerul Muncii ne-au transmis pe căi neoficiale că valoarea salariului minim a fost calculată pe baza unor calcule extrem de complicate, în care au intrat inclusiv estimări din partea experţilor din Ministerul Finanţelor, din Ministerul Muncii sau de la Institutul Naţional de Statistică.

Viitoarele salarii sunt doar estimări?

Estimări? Salariul minim trecut în lege este o estimare? Deci salariile din proiectul de lege, legate în mod direct de salariul minim prin coeficienţii de ierarhizare, sunt doar estimări, nu salarii care vor fi şi plătite personalului bugetar?

Faţă de aceste întrebări suplimentare pe care ziarul „Adevărul“ le-a adresat oficialilor din Ministerul Muncii, am primit vineri, 14 aprilie, următorul răspuns: „Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: Având în vedere faptul că proiectul Legii salarizării unitare nu este unul asumat de Guvern, vă invităm să vă adresaţi iniţiatorilor acestui act normativ”.

Problema e că nici iniţiatorii nu sunt chiar atât de uşor de găsit, căci acest proiect de lege pare a avea o particularitate cu totul inedită: toată lumea se laudă cu el, dar nimeni nu şi-l asumă în mod concret.

Calendar cu geometrie variabilă

Astfel, legea salarizării unitare trebuia să fie iniţial proiect de lege elaborat de către Ministerul Muncii, asumat de către Guvern şi trimis ca atare în Parlament, pentru dezbatere şi aprobare.

Dar la începutul lunii aprilie, liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că documentul nu va fi adoptat sub formă de proiect de lege asumat de către Guvern, ci ca iniţiativă legislativă asumată de toţi parlamentarii care formează actuala coaliţie. Prin urmare, la o şedinţă politică a coaliţiei ţinută la Sinaia în weekendul 8-10 aprilie, parlamentarii care sprijină Guvernul au fost invitaţi să semneze iniţiativa legislativă, deşi nu participaseră la elaborarea ei şi, evident, nu cunoşteau nici calculele care au stat la baza viitoarei grile de salarizare bugetară. Documentul urma să fie depus la Parlament luni, 11 aprilie.

Dar exact în ziua în care iniţiativa legislativă trebuia depusă în Parlament, Liviu Dragnea a anunţat o nouă schimbare de calendar: documentul nu a mai fost depus, demersul fiind amânat până după Sărbătorile Pascale.

Dat fiind acest sinuos parcurs legislativ, nu există în acest moment nicio posibilitate de a obţine clarificări de natură tehnică asupra acestui important proiect. Oficialii din Ministerul Muncii, care au elaborat proiectul, pasează problema la iniţiatorii oficiali, care sunt parlamentarii coaliţiei, dar aceştia nu au habar despre detaliile tehnice, căci au fost puşi în situaţia să semneze un document gata finalizat.

Iar cel creditat că cunoaşte în detaliu acest proiect, liderul PSD Liviu Dragnea, nu a putut fi contactat până acum, fiind plecat, pentru petrecerea Sărbătorilor Pascale, în Insulele Maldive din Oceanul Indian.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite