Legea Big Brother, invalidată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a invalidat o directivă din 2006 a Comisiei Europene, care obliga operatorii de telefonie mobilă, fixă şi internet să stocheze datele timp de 6 luni.

În vara anului 2012, preşedintele Traian Băsescu promulga, după multe proteste, Legea 82/2012, cunoscuta ca Legea Big Brother. Actul normativ îi obliga pe furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor pentru acţiunile de prevenire, cercetare sau urmărire a infracţionalităţii. Comisia Europeană a adoptat o directivă privind stocarea de informaţii încă din 2006, dar România a promulgat legea abia în vara lui 2012, numai sub ameninţarea unor amenzi de 30.000 de euro pe zi.

Acum, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat directiva din 2006, iar statele comunitare se văd nevoite să schimbe legislaţia. „Curtea consideră că prin impunerea păstrării acestor date şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal“, se arată în decizia Curţii. „În plus,  faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat poate da persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată este obiectul unei supravegheri constante“, au mai decis magistraţii europeni.

Din lectura deciziei rezultă că instanţa nu a interzis în absolut stocarea şi colectarea datelor, ci a precizat că, aşa cum arată directiva acum, nu sunt suficiente garanţii că autorităţile nu vor abuza de posibilităţile pe care le au în urmărirea cetăţenilor. Este aşadar de asteptat ca directiva să fie modificată, în sensul ca operaţiunea de colectare a datelor să fie supusă unei autorizări din partea instanţelor, iar cel urmărit să fie înştiinţat că a făcut obiectul unei cercetări – adică similar cum se procedează acum în cazul interceptărilor telefonice.

Piedică pentru NSA
Cu toate că reţinerea datelor de către operatori era un aspect important pentru serviciile de inteligenţă britanice – MI5, MI6 şi GCHQ – decizia Curţii Europene de Justiţie nu va avea un impact major asupra operaţiunilor globale de spionaj. RIPA, legea britanică similară cu Foreign Intelligence Surveilance Act din SUA, încă permite GCHQ să sustragă informaţii din cablurile de fibră optică transatlantice. În plus, potrivit legilor din Marea Britanie, agenţia de securitate poate în continuare să transmită mai departe informaţiile colectate către celelalte ţări din coaliţia Five Eyes, adică SUA, Canada, Australia şi Noua Zeelandă.  (a contribuit Octavian Palade)

Cartele pre-pay, doar cu buletinul
Imediat după decizia europeană, Guvernul Ponta a iniţiat un proiect de lege care vizează direct operatorii de telefoinie mobilă. Persoanele care deţin o cartelă pre-pay vor fi obligate să se înregistreze la operatorul de telefonie cu un act de identitate. Cei care doresc să cumpere o astfel de cartelă vor trebui, la rândul lor, să prezinte un act de identitate pentru a primi cartelaa. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a precizat că, într-un interval de şase luni de la momentul intrării în vigoare a legii, toţi deţinătorii de cartele pre-pay vor fi obligaţi să depună un document de identitate pentru a se înregistra. Dacă nu vor face acest lucru, operatorul de telefonie mobilă va sista furnizarea servicului până când deţinătorul cartelei va înregistra cartelele pe baza unui act de identitate.

Citeşte şi:

Big Brotherul financiar va începe să funcţioneze abia în iunie. Pieţele financiare, scăpate de sub control?

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite