Legături neortodoxe: preoţii şi politica. Cum şi-au dat mâna trimişii Domnului cu baronii locali din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Surse din rândul strategilor PR susţin că implicarea slujitorilor Bisericii în campaniile electorale ar putea influenţa 10 - 12% din opiniile alegătorilor. Colaborarea dintre politic şi cler a fost mereu negată, la nivel oficial. Pe tot cuprinsul României, însă, se găsesc numeroase exemple concrete, care indică faptul că parteneriatul există, funcţionează şi este fructuos pentru ambele părţi.

Cu puţin timp după debutul campaniei electorale pentru Parlamentul European, atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi premierul Victor Ponta au organizat acţiuni oficiale legate de Biserica Ortodoxă Română (BOR).

Premierul Ponta, însoţit de vicepremierii Liviu Dragnea, Gabriel Oprea şi Daniel Constantin, precum şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a întâlnit cu Patriarhul Daniel în cursul zilei de 28 aprilie. Prea multe informaţii despre agenda întrevederii n-au fost făcute publice. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica a acreditat ideea unei "binecuvântări".

"Ceea ce a apărut ca agendă de discuţii în unele media reprezintă simple speculaţii de presă fără legătură cu realitatea", a spus atunci Stoica.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat pentru Mediafax că întâlnirea de la Patriarhie face parte dintr-o tradiţie în care Patriarhul invită oficialităţi, inclusiv pe guvernatorul băncii centrale, "la o masă după Paşte".

Potrivit consilierului, guvernatorul Mugur Isărescu este invitat permanent la această reuniune, mai ales că BNR a fost cea care, când legea îi permitea, a finanţat refacerea clădirii Patriarhiei.

Pe 29 aprilie, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni, preşedintele Băsescu a decorat zece prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române care slujesc peste hotare.

Pe 1 mai, preşedintele României a avut o intervenţie publică în care a avertizat că „se încearcă apropierea preoţilor de partide". Pe de altă parte, şeful statului a evitat să-şi întărească avertismentul cu argumente şi a ţinut să laude activitatea şefului BOR, Patriarhul Daniel.

„Nu a lăsat Biserica să se implice sau nu a stimulat Biserica să se implice şi a atenţionat întotdeauna înainte de campanie preoţii, să nu se implice. Că s-au implicat, e altă socoteală. Pe de altă parte, Preafericitul este un tip foarte pragmatic. Adică are nevoie de bani să îşi termine Catedrala Mântuirii Neamului, se zbate pentru mase, să aibă bună relaţie cu majoritatea. Este clar că se încearcă apropierea preoţilor de partide, însă eu cred că marea majoritate vor rămâne deasupra bătăliei politice“, a declarat preşedintele Traian Băsescu, la „Evenimentul Zilei“.

Cu acelaşi prilej, Traian Băsescu a mai spus că acţiunea de la Palatul Cotroceni, de decorare a mai multor prelaţi, a fost planificată cu mult timp înainte şi nu a avut nicio legătură cu întâlnirea Patriarhului cu premierul Victor Ponta.


 

IAŞI. Oficial, prelaţii BOR au negat întotdeauna implicarea preoţilor în campaniile electorale şi, cu atât mai mult, diversele beneficii financiare pe care le-ar obţine în urma acestor "parteneriate".

Pe de altă parte, unul dintre cei mai influenţi preoţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei "a scos porumbelul pe gură" în cadrul unei întâlniri informale cu Victor Ponta din vara anului 2012.


În acea perioadă, Ponta devenise proaspăt prim-ministru al României, iar la Iaşi, unde a avut loc discuţia, era în plină desfăşurare campania electorală pentru alegerea primarului, PSD-istul Gheorghe Nichita.

Autorul "autodenunţului" este Florin Chirilă (foto jos), şeful Corpului de Inspecţie şi Control din cadrul Centrului Eparhial Iaşi şi parohul Bisericii "Sf. Iulian din Tars", construită în complexul studenţesc "Tudor Vladimirescu" din donaţiile omului de afaceri Iulian Dascălu.

preot florin chirila


CONSTANŢA. Mazăre s-a simţit mai aproape de Dumnezeu de două ori. Înainte şi după reţinerea sa pentru 24 ore. Primarul de la Constanţa, un apropiat al cluburilor şi sporturilor extreme, nu uită să treacă pe la biserică atunci când este răpus de greutăţi.

Momentul reţinerii lui Radu Mazăre, intens mediatizat a făcut ca un alt moment important din viaţa edilului să treacă aparent nevăzut. După ce a ieşit din arest, Mazăre nu a mers să discute cu mari lideri politici şi nici prin cluburi. El a avut o discuţie privată cu Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Consilierii locali din Constanţa nu refuză aproape nicio cerere venită din partea Arhiepiscopiei şi nu mai departe de anul trecut, atunci când Sinodul BOR a interzis slujbele pe plajă, mai-marii bisericii au găsit soluţia perfectă pentru evitarea normelor care le-ar fi dus la scăderea audienţei TV. 

La iniţiativa lui Radu Mazăre, muncipalitatea a cedat Arhipeiscopiei două terenuri din Mamaia. Acolo urmează să fie ridicate alte biserici, pentru că turistul obosit de atâtea care alegorice şi cluburi trebuie să-şi spele păcatele în drum spre hotel.

mazare teodosie

VASLUI. Lupta împotriva gazelor de şist la Vaslui a reuşit să creeze alianţe care păreau de neconceput. Pentru o scură perioadă, preoţii au făcut front comun cu PSD.
 

Baronii PSD din Vaslui s-au etalat în faţa mulţimii pledând împotriva fracturării hidraulice şi au îndemnat masele de oameni să-şi apere dreptul de a trăi într-un mediu nepoluat.


Sunt de notorietate jurămintele cu mâna pe bliblie ale deputatului PSD, Adrian Solomon, discursurile mobilizatoare spuse de Dumitru Buzatu, preşedintele CJ Vaslui şi liderul social-democraţilor din judeţ. Ieşirile publice ale baronilor locali au căpătat greutate datorită susţinerii pe care au avut-o din partea preoţilor.

Cel mai înverşunat luptător împotriva exploatării-explorării gazelor de şist a fost şi a rămas preotul Vasile Lăiu (foto jos), protopopul de Bârlad. A apărut la nenumărate mitinguri în judeţ, inclusiv la Pungeşti, cu mesajul „Nu gazelor de şist“.

antisistul

VRANCEA. De aproape 15 ani, în Focşani s-au pus bazele construirii unei catedrale, o lucrare complexă în care administraţia şi afaceriştii de partid şi-au dat mână. Începută în aul 2002, construcţia catedralei „Cuvioasa Parascheva” a fost dată afaceristului Corneliu Prunache, un apropiat al baronului de Vrancea Marian Oprişan, care în acea perioadă câştiga pe bandă rulantă contract după contract în Vrancea.

Pentru că s-au înregistrat nereguli cu banii, în sensul că poliţia a descoperit că protoieria i-a decontat firmei lui Prunache bani pentru lucrări neefectuate sau materiale inexistente, în valoare de peste trei miliarde de lei, cazul a intrat în atenţia DNA.

Între timp, firma lui Prunache a dat faliment, iar lucrarea a încăpăt pe mâna societăţii General Construct, iar finalizarea construcţiei Catedralei este încă un vis îndepărtat. Cu toate acestea, preotul paroh de la viitoarea Catedrală nu mai conteneşte cu laudele la adresa lui Oprişan.

Marian Oprisan

BISTRIŢA. Indiferent de partid, politicienii bistriţeni au fost mereu apropiaţi de mai marii Bisericii. Pentru a sprijini legătura „sfântă” politicienii bistriţeni au ridicat cruci uriaşe, au sponsorizat ridicarea bisericilor sau a diferitelor proiecte ale Bisericii Ortodoxe şi chiar au plecat în excursii cu preoţii.

Prima investiţie majoră într-un simbol al Bisericii Ortodoxe care a ridicat multe sprâncene, în deosebi din cauza costurilor mari, i-a aparţinut fostului preşedinte de Consiliu Judeţean democrat-liberalul Liviu Rusu.

Este vorba despre o cruce din metal cu o înălţime de 31 de metri şi cu o greutate de 16 tone. Aceasta este amplasată în Pasul Tihuţa, în apropierea Mănăstirii „Naşterea Maicii Domnului”. Costurile construcţiei se ridică la 300.000 de lei, fondurile provenind exclusiv din bugetul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.

BACĂU. Bacăul, judeţul cu 666 de biserici, locul unde preoţii fac campanie electorală politicienilor, contra cost

Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău dar şi Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău nu pierd niciun prilej să se afişeze cu Prea Sfinţitul Ioachim Băcăuanul, vicarul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, însoţit întodeauna de o duzină de preoţi. Pe de altă parte, instituţia bisericească dar şi unele parohii sunt finanţate serios din bani publici, pe proiecte care nu de puţine ori au născut controverse.

Reprezentanţii Bisericii sunt nelipsiţi de la orice eveniment care se produce în municipiul sau judeţul Bacău, dar îndeosebi în campaniile electorale.

BAIA MARE. în Maramureş, niciun eveniment nu trece nesfinţit de PS Iustin Sigheteanu. Mai mult, arhiereul vicar al Maramureşului şi Sătmarului are o opinie legată de orice subiect, fie el regionalizarea.

Preoţii şi reprezentanţii Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului au devenit un fel de promotor pentru activitatea politicienilor şi nu numai. La fiecare eveniment, lansare de proiect, inaugurare de centre, zile ale veteranilor de război şi multe altele, preoţii sunt prezenţi.

Cel mai mediatizat dintre toţi este PS Iustin Sigheteanu, care nu lipseşte de la nicio activitate. De fiecare dată îşi aduce aminte la sfârşitul slujbei să pomenească primarul din localitate, prefectul sau senatorii prezenţi. În schimb, sumele de bani donate către Episcopie nu sunt tocmai mici.

În acest an doar, Consiliul Local şi Primăria Baia Mare au alocat 300 de mii de lei pentru construcţia Catedralei Episcopale „Sfânta Treime“.

iustin sigheteanul

ARGEŞ. Pe fostul primar al comunei Băiculeşti, preotul Gheorghe Bărănescu, deconspirat de CNSAS ca fost colaborator al Securităţii, oamenii l-au pedepsit şi nu l-au mai votat în 2012.


Edilul, care stătea din 1996 în fotoliul de primar, şi-a pus oamenii în cap nu doar pentru că aceştia aflaseră că activase ca informator până în 1985, ci şi pentru că descopereau, pe zi ce trece, că părintele joacă prea abitir în hora politică, ajungând să se războiască nu doar cu consilierii locali, ci şi cu cetăţenii, de al căror interes primarul începuse să cam uite.

La  fel cum, mai recent, pare să fi uitat şi un alt preot, Ilie Geangavelea, consiler local (PC) la Costeşti, care din orgoliu electoral şi directivă de partid a votat împotriva înfiinţării unui centru de zi pentru persoane vârstnice.

HUNEDOARA. Ioan Poenar a lepădat pentru câteva luni haina preoţiei pentru a candida la o funcţie de deputat în Parlamentul României. S-a întâmplat în toamna anului 2012. Preotul fusese nevoit să demisioneze, pentru că îşi dorea să facă politică.

Aventura electorală a preotului din Podele s-a bazat pe mesajele cu tentă patriotică ale Partidului România Mare, sub sigla căruia a candidat. „Veniţi români să ne cerem dreptul” sau "Să fim stăpâni la noi în ţară" au fost mesajele care au însoţit imaginea preotului hunedorean în afişele electorale, însă Ioan Poenar nu a reuşit să îşi înduplece enoriaşii. Totuşi, după alegeri, i-a înduplecat pe reprezentanţii Episcopiei Hunedoarei şi Devei, şi şi-a reintrat în drepturi.

Ioan Poenar a avut afaceri de milioane de euro, care i-au adus în 2011 primul dosar penal, pentru evaziune fiscală. Prejudiciul stabilit de procurorii DNA, care în 2012 l-au trimis în judecată pe preot, depăşeşte 5,5 milioane de euro, infracţiunile fiind comise în perioada 2007 – 2009.

poenar ioan


ALBA. Cel mai mare finanţator al bisericii este Consiliul Judeţean Alba. În fiecare an, instituţia alocă de la buget o sumă cuprinsă între 2 şi 3 milioane de lei pentru finanţarea unor lucrări derulate la biserici ce aparţin tuturor cultelor religoase.

Peste 80% din bani ajung la biserici ortodoxe. Pe lista cultelor finanţate se regăsesc şi biserici greco-catolice, penticostale, evanghelice, unitariene, reformate, baptiste, romano-catolice. În plus, în fiecare an, 7 milioane de lei din bugetul judeţului ajunge la culte pentru salarizarea personalului neclerical.

În 2013, 195 de parohii au primit suma totală de 2.500.000 de lei. Pentru 2014, instituţia a prevăzut 7.000.000 de lei pentru servicii religioase şi o sumă similară pentru contribuţii la salarizarea personalului neclerical.

ZALĂU. Relaţiile bune dintre Biserică şi politică, în Sălaj, au mers până acolo încât, în campania electorală pentru alegerile locale din 2012, o parte din preoţii ortodocşi din judeţ au fost chemaţi să se implice în strângerea de semnături pentru un candidat independent la şefia Consiliului Judeţean.

Potrivit informaţiilor apărute în presă la acea vreme, fostul vice-preşedinte al PDL Sălaj, Gheorghe Stanciu, ar fi vrut să candideze ca independent pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, demers pentru care avea nevoie de semnături.

Pentru a le aduna mai uşor,  Stanciu ar fi achitat asigurarile mai multor case parohiale ortodoxe din Protopopiatul Şimleu Silvaniei. În schimb, preoţii ale căror asigurări pentru casele parohiale au fost achitate de Stanciu au primit,apoi, din partea Protopopiatului Simleu Silvaniei, două mesaje pe telefoanele mobile.

SUCEAVA. ÎPS Pimen, prieten şi apoi vrăjmaş cu Flutur, Năstase şi Ponta din cauza pădurilor

Relaţiile dintre ÎPS Pimen, şeful Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi guvernanţii vremii au avut toate aceeaşi istorie: la început prietenie, ulterior duşmănie. Motivul a fost de fiecare dată refuzul politicienilor de a transfera o suprafeţă de 166.000 de hectare în proprietatea unei fundaţii condusă de ÎPS Pimen.

La sfârşitul anilor '90, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a înfiinţat o fundaţie de drept privat care s-a revendicat ca fiind continuatoarea fostului Fond Religionar Ortodox Român din Bucovina din perioada în care provincia se afla sub ocupaţia austriecilor.

Membru fondator în fundaţia condusă de ÎPS Pimen a fost şi liderul PDL Gheorghe Flutur, pe atunci şef al Direcţiei Silvice Suceava.

NEAMŢ. După revoltele care au marcat anul trecut localitatea vasluiană Pungeşti, preoţii de la Mănăstirea Petru Vodă, din Neamţ au decis în octombrie 2013 că trebuie să facă un gest de susţinere a populaţiei nemulţumite de perspectivele proiectului Chevron.

Pe 26 octombrie anul trecut, troiţa din cimitirul lăcaşului din Neamţ a fost adusă la începutul în satul Siliştea, din comuna Pungeşti şi sfinţită de preoţii locului şi de monahii de la Petru Vodă, în prezenţa a circa 200 de persoane.

Reacţia Bisericii Ortodoxe Române a venit la scurt timp după sfinţirea troiţei de la Pungeşti, printr-o hotărâre a sinodului prin care preoţii sunt sfătuiţi să se abţină de la a se mai implica în vreun fel în manifestaţiile publice legate de acest proiect.

image

CLUJ. Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Cluj, Bogdan Ivanov, a declarant pentru “Adevărul” că din 2004 de când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a luat decizia de a interzice preoţilor să facă politică nu au fost probleme de acest gen. Totuşi, preotul din Someşeni Ioan Roman a intenţionat să candideze şi la Consiliul Judeţean, dar şi pentru un loc în parlament în 2008 şi în 2012.

El are la activ două mandate de consilier judeţean, un madat de deputat PNTCD între 1996-2000, iar în 2000 a candidat la Camera Deputaţilor ca independent.

Până în 2004 a fost şi membru PNL Cluj. După ce Sinodul Bisericii Ortodoxe a interzis implicarea preoţilor în politică, Roman a renunţat la funcţia de membru al unui partid, dar a continuat să cocheteze cu politica.

SUCEAVA. Relaţiile dintre ÎPS Pimen, şeful Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi guvernanţii vremii au avut toate aceeaşi istorie: la început prietenie, ulterior duşmănie. Motivul a fost de fiecare dată refuzul politicienilor de a transfera o suprafeţă de 166.000 de hectare în proprietatea unei fundaţii condusă de ÎPS Pimen.

La sfârşitul anilor '90, ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a înfiinţat o fundaţie de drept privat care s-a revendicat ca fiind continuatoarea fostului Fond Religionar Ortodox Român din Bucovina din perioada în care provincia se afla sub ocupaţia austriecilor.

Membru fondator în fundaţia condusă de ÎPS Pimen a fost şi liderul PDL Gheorghe Flutur, pe atunci şef al Direcţiei Silvice Suceava.

Fundaţia condusă de ÎPS Pimen a solicitat statului român retrocedarea unei suprafeţe de 166.000 de hectare de pădure, echivalentul a 40% din totalul suprafeţei împădurite din judeţ şi 20% din suprafaţa totală a judeţului Suceava. Solicitarea fost susţinută public şi de Gheorghe Flutur.

image

La realizarea acestui articol au contribuit: Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Sabina Ghiorghe, Ştefan Borcea, Bianca Sara, Cristina Stancu, Cosmin Carp, Daniel Guţă, Dorin Timonea, Alina Pop, Remus Florescu, Florin Jbanca, Dinu Zară.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite