Lecţia oferită de pandemie. Greşelile, prostia şi incultura se plătesc mai devreme sau mai târziu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Multe ies la iveală în contextul unei crize severe. Ştiinţa de a gestiona crize, solidaritatea, respectul faţă de autorităţi, cât înţelegem fiecare din evenimente tulburi şi dramatice. Până în prezent bilanţul e pozitiv, pentru optimişti şi pentru cei încrezători în forţa comunităţii. Dintre ei fac şi eu parte, aşa că voi sublinia lucrurile bune cu care sper să rămânem după aceasta criză majoră.

Pandemia trebuie şi poate fi privită şi ca un filtru al selecţiei naturale. Comunităţile care înţeleg „binele comun”, sunt solidare, generoase, vor scăpa mai „ieftin”. Celelalte au ocazia să înveţe, când vom ajunge la bilanţ.

Autoritatea statului

Iese întărită. În condiţii dificile contează deciziile rapide şi corecte luate de o mână de oameni. Cu mici bâlbâieli, bilanţul de până acum al crizei de pandemie pare unul mai bun, comparativ cu alte ţări. Iată cum stăm la numărul de morţi raportat la un milion de cetăţeni:

Belgia (490), Spania (437), Italia (391), Franţa (302), UK (237), Olanda (215), Elveţia (161), Suedia (152), Statele Unite (123), Germania (55), Estonia (30), România (23), Ungaria (20), Cehia (17), Moldova (17), Serbia (14), Polonia (10), Bulgaria (6).

Rezultă că deciziile luate de autorităţi, instaurarea stării de urgenţă, au fost respectate de cetăţeni. Inclusiv sărbătorirea Paştelui n-a creat probleme deosebite. Cetăţenii au ascultat autorităţile si specialiştii şi au stat in case. Carantina din Suceava şi Ţăndărei a fost instituită prompt şi respectată inclusiv prin intervenţia în forţă a organelor de ordine, atunci când a fost cazul. Au apărut dezordini în câteva cartiere din Bucureşti şi alte locaţii din ţară. Intervenţia rapidă, în forţă, a Poliţiei, Jandarmeriei, trupelor speciale, le-au oprit din faşă. S-a lăsat cu reţineri şi chiar arestări pe 30 de zile.

S-au dat foarte multe amenzi care, deşi n-or fi fost achitate, au arătat populaţiei că nu este de joacă cu prevederile Ordonanţelor Militare. Şi numărul dosarelor penale este semnificativ, dovadă că organele de păstrarea ordinii publice acţionează corect.

Numărul de paturi disponibile la ATI n-a fost depăşit, deşi mulţi se temeau de acest lucru. Echipele create special, rapid, pentru gestionarea crizei, funcţionează foarte bine, în coordonare ministerului de Interne. Comunicare publică este bună. Statul se achită prin grupul de comunicare strategică, special creat, de această sarcină importantă în situaţii de criză. Nu se pot ţine ascunse situaţii din teren, cifrele date publicităţii sunt foarte aproape de cele reale. Şi armata a intervenit atunci când a fost cazul, inclusiv prin preluarea conducerii în câteva mari spitale judeţene. Tot atâtea dovezi că autorităţile statului s-au mişcat corect şi rapid.

S-a făcut vâlvă cu plecarea în străinătate a muncitorilor sezonieri. Statul nu avea temei juridic să le interzică să plece să-şi câştige mijloacele necesare traiului, pe care acelaşi stat nu are posibilităţi să le asigure tuturor şomerilor. Cei plecaţi din zone de carantină au fost interceptaţi şi li s-a deschis dosar penal. Buluceala de pe aeroportul din Cluj nu s-a mai repetat zilele următoare.

Problema deficitului bugetar

Aici statul greşeşte amarnic. Pandemia pe care o traversăm va fi o lecţie amară pentru aiureala din capul ministrului de finanţe, Florin Cîţu. La rectificarea bugetară s-a mers pe un deficit de 6,7%, care în mod sigur va creşte la 8 sau 10%. Cu speranţa că va putea fi finanţat din împrumuturi. Trecând peste faptul că nu e moral ca urmaşii noştri să ne achite facturile, este greşită şi presupunerea că există creditori care să accepte să-şi rişte banii într-o ţară fragilă şi cu viitor economic incert, cum este România. Vom vedea peste câteva luni cine are dreptate. Măcar să-şi amintească guvernul lecţia din 2010.

Solidaritatea umană

Atât cât s-a văzut şi adus la cunoştinţa publică, solidaritatea funcţionează în termeni normali. Spitalele au primit ajutoare importante din surse private, oamenii au sărit unii în ajutorul altora. Şi UE alocă sume importante, 500 miliarde euro într-o primă fază, pentru prevenirea efectelor economice ce urmează pandemiei. Avioane NATO au transportat în România echipamente medicale de strictă urgenţă, fără de care focarele de infecţie din spitale ar fi paralizat sistemul medical, cum s-a întâmplat în alte ţări. Statul a sărit în ajutorul şomerilor şi firmelor mici şi mijlocii, pentru a le ajuta să supravieţuiască. Criza economică, posibil mai gravă decât criza adusă de pandemie, poate şi trebuie gestionată încă de acum. Nu putem aştepta să fim luaţi prin surprindere.

Până în prezent putem fi mulţumiţi, în opinia mea, de gestionarea crizei adusă de pandemie. Cu excepţia deficitelor bugetare, care s-ar putea să ne coste scump, foarte scump, pe noi toţi. Inclusiv prin paralizarea statului provocată de neplata pensiilor şi salariilor bugetare.

Din actuala criză şi criza economică care urmează, trebuie să învăţăm toţi, multe. Va veni şi vremea bilanţului şi a lecţiilor aduse de aceste crize.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite