Parlamentul are în dezbatere, în acest moment, patru proiecte legislative al căror unic iniţiator sunt, menite să pună capăt extremismului maghiar şi încălcării Constituţiei României de către politicienii maghiari. Astfel, unul din proiecte (AICI) vizează tăierea finanţărilor externe pentru fundaţiile şi ONG-urile din preajma partidelor politice, iniţiativa vizându-l direct pe Laszlo Tokes care este finanţat cu milioane de euro de la Budapesta prin diferite asociaţii, iar banii sunt direcţionaţi către politica anti-românească. Un alt proiect de lege (AICI) vizează interzicerea manifestărilor, dar şi a organizaţiilor de tip extremist, precum cele care organizează simpozioane şi tabere paramilitare în Transilvania, luptând pentru distrugerea statului român şi pentru maghiarizarea Ardealului.

Unul din cele mai frumoase momente pe care le-am trăit ca parlamentar român a fost prilejuit de vizita pe care am făcut-o cu ocazia Zilei Naţionale a României la Chişinău, unde am avut şansa să văd cele mai pure forme de expresie românească şi unde am simţit un profund dor de ţară al fraţilor de peste Prut. Spun acest lucru pentru că unul din proiectele majore în care m-am implicat ca parlamentar, probabil cel mai important, este cel al reîntregirii României.

Un alt proiect de lege (AICI) propune obligaţia directă pentru partidele politice din România să respecte Constituţia României în fundamentele ei referitoare la limba oficială română, la teritoriul indivizibil, la caracterul unitar şi naţional al statului român. Această propunere vizează interzicerea acelor partide maghiare care şi-au făcut un scop din obţinerea autonomiei unor părţi din Transilvania şi din distrugerea caracterului naţional al României. În fine, un al patrulea proiect de lege (AICI) se referă la retragerea decoraţiilor tuturor celor care aduc atingere Constituţiei României, şi acest proiect se referă nu doar la Laszlo Tokes, ”agăţat” de Steaua României, ci şi la alţi lideri maghiari care au fost decoraţi de statul român, dar care atacă unitatea României şi comunitatea românilor din HarCov cu orice ocazie.

Pentru cei care mă suspectează că mă ocup doar de extremismul maghiar, am o veste proastă: am depus la Camera Deputaţilor câteva proiecte de legi cu un pronunţat caracter social sau de rezolvare a unor probleme acute din societate. Unul dintre acestea (AICI) este util pentru cei care au probleme cu plata ratelor la locuinţe sau la utilităţi pentru că prevede o amânare de doi ani pentru achitarea ratelor la bancă sau a cheltuielilor la utilităţi pentru familiile cu probleme financiare.

Un alt proiect legislativ propus de mine, Programul Naţional O Şansă Prin Sport pentru copiii instituţionalizaţi (AICI), are în vedere selectarea tinerelor talente din rândul copiii instituţionalizaţi pentru a le da acestora o şansă de a performa în sport, şansă pe care copiii care cresc în familiile lor o pot accesa mai uşor cu sprijinul familiilor. Am ales ca domenii de referinţă urmtoarele sporturi: gimnastică, box, handbal, canotaj, atletism şi scrimă, România având în toate rezultate excepţionale la nivelul competiţiilor europene şi mondiale, iar tradiţia şcolilor de pregătire în aceste discipline fiind vie şi gata să fie continuată.

În calitatea de vicepreşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor, am promovat, alături de Platforma Civică Acţiunea 2012, şi un proiect de lege (AICI) privind statutul cetăţenilor Republicii Moldova pe teritoriul României, o lege despre care cred că va apropia foarte mult cele două state româneşti, fiind un mare pas înainte spre reunificarea lor.

În total, sunt iniţiator sau susţinător al unui număr de 17 proiecte legislative (le puteţi consulta AICI). Comunicările mele publice sunt şi ele numeroase şi pot fi găsite AICI.

Unul din cele mai frumoase momente pe care le-am trăit ca parlamentar român a fost prilejuit de vizita pe care am făcut-o cu ocazia Zilei Naţionale a României la Chişinău, unde am avut şansa să văd cele mai pure forme de expresie românească şi unde am simţit un profund dor de ţară al fraţilor de peste Prut. Cu această ocazie am devenit şi membru al Consiliului Unirii de la Chişinău. Spun acest lucru pentru că unul din proiectele majore în care m-am implicat ca parlamentar, probabil cel mai important, este cel al reîntregirii României, o datorie pe care o avem ca români faţă de istoria noastră, faţă de înaintaşii care au realizat România Unită şi faţă de acea parte din poporul nostru care a rămas înstrăinată într-un alt stat.

De asemenea, ca vicepreşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor, mi-am aplecat atenţia asupra românilor din comunităţile istorice, aflaţi sub presiunea asimilării şi supuşi la tot felul de trasacări. Am considerat că este de datoria noastră, a celor are avem şansa să ne aflăm protejaţi în interiorul statului român, să ne preocupăm de fraţii noştri care trăiesc în state vecine unde nu au drepturi şi unde li se refuză identitatea românească, în pofida faptului că România le oferă minorităţilor de pe teritoriul ei extrem de multe drepturi.

Ar mai fi de menţionat întâlnirile cu cetăţenii din colegiul 17, unde am fost ales, precum şi audienţele de la cabinet, ceea ce constituie însă datoria obişnuită a fiecărui parlamentar.

Este greu să concentrezi într-un singur articol activitatea unui an de zile, dar acestea sunt, pe scurt, liniile directoare care m-au ghidat. Sper doar ca în anul care urmează să fiu şi mai activ, profitând de experienţa primului an de mandat şi de tot ce am învăţat în această perioadă.