Klaus Iohannis, printre primii lideri europeni primiţi în vizită oficială la Casa Albă

Klaus
Iohannis, printre primii lideri europeni primiţi în vizită oficială la Casa
Albă

Klaus Iohannis FOTO Mediafax

Klaus Iohannis se pregăteşte să efectueze o vizită oficială în Statele Unite în perioada 4-9 iunie. Deplasarea peste Atlantic va culmina cu o întrevedere de lucru între preşedintele român şi omologul său american, Donald Trump, programată pe 9 iunie, la Casa Albă.

Klaus Iohannis va deveni astfel primul preşedinte al unui stat membru NATO şi UE din Europa Centrală şi de Est primit de Donald Trump la Casa Albă. Pe ansamblu, preşedintele român ocupă o poziţie privilegiată în istoricul primirilor la Casa Albă în mandatul lui Donald Trump: este al patrulea lider din Uniunea Europeană invitat de noul preşedinte american, imediat după cei ai Marii Britanii, Germaniei şi Italiei, parternerii americanilor în G-7. Şi reciproc, în istoricul vizitelor realizate de preşedinţi români la Casa Albă, Klaus Iohannis are un ascendent: până acum, niciun alt preşedinte nu a mai fost primit în primele cinci luni din primul mandat al unui preşedinte al Statelor Unite.

Casa Albă: vizită de lucru pentru întărirea Parteneriatului Strategic

Întâlnirea dintre Klaus Iohannis şi Donald Trump a fost anunţată de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer. Potrivit acestuia, cei doi preşedinţi „vor avea o întrevedere de lucru“ în vederea „întăririi parteneriatului strategic“.

„Preşedintele Trump doreşte să discute modalităţi de aprofundare a relaţiilor şi de întărire a parteneriatului strategic dintre Statele Unite şi România“, se arată într-un comunicat al Casei Albe.

Iohannis: România va rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite

Anunţul a fost confirmat de Administraţia Prezidenţială Română. Adoptând acelaşi mesaj, preşedinţia României remarcă faptul că această întrevedere ar putea constitui „un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare şi extindere a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia“.

Cotroceniul dă asigurări că preşedintele Iohannis „va aborda priorităţile de acţiune în cadrul relaţiei bilaterale şi va reconfirma angajamentul ferm al ţării noastre de a rămâne un aliat predictibil, stabil şi de încredere al Statelor Unite“.

„Vom discuta despre aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre statele noastre, despre relaţia bilaterală şi reconfirmarea angajamentului ferm al României de a rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite“, a precizat Klaus Iohannis joi, pe Facebook.

FOTO Facebook Klaus Iohannis

Preşedintele a ataşat postării o fotografie în care apare alături de Trump la recenta reuniune a liderilor din statele membre NATO.

Ambasada României la Washington a salutat această întrevedere şi a subliniat că este rezultatul unei activităţi diplomatice lansate şi susţinute imediat după începerea mandatului lui Donald Trump, care a devenit la 21 ianuarie cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite.

Contextul vizitei, marcat de tensiuni între parteneri

Vizita lui Iohannis în Statele Unite are loc după o strângere de mână cu Trump în marja reuniunii NATO din 25 mai de la Bruxelles şi după participarea preşedintelui american la summitul G7 de la Taormina (Sicilia, în Italia). Cele două evenimente au fost marcate de disputa verbală de la distanţă dintre Donald Trump şi cancelarul german Angela Merkel.

După primul turneu diplomatic al lui Trump de la preluarea mandatului de preşedinte, şefa Guvernului german a declarat că „vremea în care ne puteam baza pe deplin unii pe alţii aproape s-a încheiat“ şi că „europenii trebuie să-şi ia destinul în propriile mâini“. Ea a reacţionat astfel după ce preşedintele american a evitat să dea un răspuns clar asupra Acordului de la Paris privind combaterea încălzirii globale şi a insistat pe lângă aliaţii din NATO pentru a-şi creşte bugetele apărării la 2% din PIB.

În cadrul acestei dispute, preşedintele român s-a poziţionat pentru privilegierea relaţiei transatlantice. „Această afirmaţie a doamnei cancelar Merkel probabil a apărut datorită unor aşteptări care, poate, nu toate au fost atinse şi la întâlnirea NATO şi la G7, dar după părerea mea nu este cazul să ne facem griji că această relaţie ar dispărea. Ea nu poate să dispară, ea poate să fie mai intensă dacă condiţiile politice sunt de aşa natură sau poate să fie mai puţin intensă dacă condiţiile politice se schimbă, dar ele rămân, aceste relaţii, importante, solide şi România este de părere că relaţia transatlantică trebuie să fie cât de solidă se poate“, a apreciat Iohannis intervenţia lui Merkel.

Primul preşedinte al unui stat membru NATO şi UE din estul Europei primit de Trump

Klaus Iohannis va deveni săptămâna viitoare primul preşedinte al unui stat membru NATO şi UE din Europa Centrală şi de Est primit de Donald Trump la Casa Albă. De asemenea, el va fi primul şef de stat care se întâlneşte cu Trump după primul turneu diplomatic al acestuia din urmă.

Dintre liderii statelor membre UE, primul primit de Trump la Casa Albă este premierul britanic Theresa May. În afară de May, cel de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite s-a mai întâlnit în Biroul Oval cu Angela Merkel şi cu premierul italian Paolo Gentiloni. Toţi cei trei lideri enumeraţi reprezintă ţări care sunt partenere cu Statele Unite în cadrul G7.

Cristian Diaconescu: „România trebuie să se poziţioneze ca lider regional“

„Semnalul este cât se poarte de important“, a comentat pentru „Adevărul“ fostul ministru român de Externe Cristian Diaconescu întâlnirea dintre Iohannis şi Trump.

Potrivit fostului şef al diplomaţiei româneşti, vizita lui Iohannis la Casa Albă este „o oportunitate care nu se va mai ivi curând“, iar România „ar trebui să se poziţioneze cu ambiţie ca lider regional“.

Într-o zonă atât de complicată, România trebuie să se poziţioneze cu ambiţie ca lider regional,

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României

„România este cea mai bună variantă în regiune, pentru că avem experienţa colaborării şi disponibilitate“, explică Diaconescu pentru „Adevărul“.

În opinia sa, România nu va primi obiecţii din partea Uniunii Europene sau marilor cancelarii europene, întrucât „zona Mării Negre necesită clarificări de securitate“.

Parteneriatul româno-american

De fapt, Klaus Iohannis va discuta în Biroul Oval cu Donald Trump din postura preşedintelui unei ţări care alocă 2% din PIB pentru apărare începând din acest an. De asemenea, România găzduieşte elemente ale scutului antirachetă al NATO şi al Statelor Unite în Europa şi găzduieşte, chiar în aceste zile, importante manevre militare ale aliaţilor. De altfel, Klaus Iohannis se va afla în Statele Unite exact pe perioada derulării celui mai important exerciţiu militar aliat din acest an: Noble Jump 2017 (150 de vehicule de luptă şi transportoare de trupe ale Forţei  de Reacţie Foarte Rapidă a NATO participă, în poligonul Cincu, din Braşov, la exerciţiul Noble Jump 2017).

Totodată, întrevederea dintre Iohannis şi Trump va avea loc la câteva zile după ce Pentagonul a cerut  creşterea cu 1,35 miliarde de dolari a bugetului pentru Iniţiativa de Reasigurare Europeană, bani alocaţi în principal pentru apărarea statelor din flancul estic al NATO. Fondurile solicitate de Departamentul american de Stat prevăd şi două proiecte pe teritoriul României - unul, în valoare de 3 milioane de dolari, pentru modernizarea infrastructurii utilităţilor în baza de la Câmpia Turzii, iar celălalt, în valoare de 2,2 milioane de dolari, pentru baza militară de la Mihail Kogălniceanu.

Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis va fi primit la Casa Albă la aproape 20 de ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite. Parteneriatul Strategic româno-american a fost stabilit la 11 iulie 1997 de cel de-al doilea preşedinte al României, Emil Constantinescu, şi cel de-al 42-lea preşedinte american, Bill Clinton.

Istoricul vizitelor preşedinţilor români în SUA

Relaţiile diplomatice dintre România şi Statele Unite au fost stabilite, la nivel de agenţie diplomatică, la 2/14 iunie 1880. Ridicate la nivel de legaţie la 31 iulie/11 august 1880, relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost întrerupte timp de peste patru ani, între 12 decembrie 1941-7 februarie 1946 (în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial). Au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1 iunie 1964.

Prima vizită oficială în Statele Unite a unui şef de stat român a avut loc în perioada 4-7 decembrie 1973, fiind efectuată de Nicolae Ceauşescu la invitaţia lui Richard Nixon. Nicolae Ceauşescu a mai vizitat Statele Unite de două ori, întâlnindu-se cu Gerald Ford (1975) şi Jimmy Carter (1978).

După evenimentele din decembrie 1989, primul preşedinte român care a vizitat oficial Statele Unite a fost Ion Iliescu. Acesta a efectuat o vizită de lucru, în perioada 25 septembrie-3 octombrie 1995, la invitaţia lui Bill Clinton. A urmat, la 14-21 iulie 1998, vizita oficială la Washington a preşedintelui Emil Constantinescu. Revenit la Cotroceni, Ion Iliescu a mai efectuat în perioada 26-29 octombrie 2003 o nouă vizită oficială în Statele Unite, de această dată la invitaţia omologului său George W. Bush.

Traian Băsescu a vizitat oficial Statele Unite la 8-10 martie 2005, 26-28 iulie 2006, sub preşedinţia lui George W. Bush, şi la 13 septembrie 2011, cu ocazia unei întrevederi de lucru cu Barack Obama.

Prima vizită a unui şef de stat american la Bucureşti a fost cea a lui Richard Nixon, în 2-3 august 1969.

Iohannis a mai fost o dată la Casa Albă, pe 28 septembrie 2015, la invitaţia fostului vicepreşedinte american Joe Biden. Noul preşedinte american îl va primi pe omologul său român în cea de-a 140-a zi (patru luni şi trei săptămâni) de la preluarea mandatului. Până acum, niciunul dintre preşedinţii României nu a mai fost primit la Casa Albă în primele cinci luni ale primului mandat al unui preşedinte al Statelor Unite.

Programul lui Iohannis în Statele Unite

Cu ocazia deplasării la Washington, preşedintele României va participa, în data de 5 iunie, în calitate de invitat de onoare, la Forumul Global al American Jewish Committee (AJC), care are peste 110 ani de existenţă. Klaus Iohannis va primi distincţia „Light Unto the Nations“, în semn de recunoaştere pentru impactul internaţional important în domeniul păcii, securităţii, democraţiei, promovării valorilor umane.

„Light Unto the Nations“ a mai fost acordată unor lideri marcanţi, cum ar fi cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, preşedintele Statelor Unite ale Americii Bill Clinton, precum şi altor şefi de stat din Europa şi America Latină.

Vizita la Washington mai cuprinde şi o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii de români din Statele Unite.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: