Klaus Iohannis, mulţumit de ce a obţinut România din negocierile UE-Marea Britanie: „Alţii au vorbit mai mult şi au obţinut mai puţin”

Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a declarat mulţumit de rezultatul negocierilor privind rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, precizând că România a obţinut amendarea mai multor puncte ale acordului în favoarea cetăţenilor români aflaţi la muncă în Marea Britanie sau care îşi propun asta pe viitor, în cadrul unei conferinţe de presă ţinută la Bruxelles la sfârşitului reuniunii Consiliului European.

„Doresc să subliniez că România a obţinut în cursul negocierilor amendarea textului deciziei prin care solicitările de restricţionare ale liberei circulaţii a persoanelor în conformitate cu articolul 45 al Tratatului Uniunii vor trebui să fie făcute pe baza unor justificări solide. Este un lucru foarte important pentru că astfel vor fi evitate situaţii în care se ia o decizie pur politică fără o motivaţie foarte serioasă”, a anunţat şeful statului ţn cadrul declaraţiilor susţinute în noaptea de vineri spre sâmbătă.

El a subliniat că România a obţinut acest lucru „prin negocieri foarte aplicate şi foarte bine pregătite, altfel decât alţii care au vorbit poate un pic mai mult şi au obţinut probabil ceva mai puţin”.

De asemenea, preşedintele a salutat şi faptul că indexarea alocaţiilor care sunt deja în plată pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state UE stabiliţi în Marea Britanie se va putea aplica doar începând cu anul 2020, arătându-se „foarte bucuros” de rezultat.

Cele mai importante prevederi pentru România

Şeful statului a expus, la Bruxelles, în noaptea de vineri spre sâmbătă, cele mai importante prevederi pentru România din acordul UE cu Maria Britanie.

„Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie restrânsă de prestaţii sociale necontributive, prestaţii specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor Uniunii şi are un caracter excepţional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim 7 ani. Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii din Marea Britanie nu vor fi afectaţi de acest mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune şi suntem foarte bucuroşi că negocierile au dat acest rezultat”, a detaliat Iohannis.

El a arătat că al doilea mecanism convenit la summit va permite Marii Britanii să indexeze alocaţiile pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state membre UE. „Şi în acest caz decizia are un caracter nediscriminatoriu şi ţine cont de diferenţele dintre statele membre. Marea Britanie va putea aplica indexarea pentru cererile de alocaţii care vor fi prezentate după intrarea în vigoare a mecanismului. Este important că pentru lucrătorii stabiliţi în Marea Britanie care primesc deja alocaţii pentru copiii rămaşi acasă indexarea se va putea aplica doar începând cu anul 2020”, a anunţat Iohannis.

Preşedintele a subliniat că aceste reglementări nu intră automat în vigoare, ci vor fi supuse încă unui proces legislativ, iar mecanismul de indexare nu va fi extins de la alocaţiile pentru copil la alte prestaţii sociale.

„România este parte a soluţiei la criza imigranţilor”

 Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la finalul Consiliului European, că în cadrul discuţiilor a pledat pentru necesitatea menţinerii integrităţii spaţiului Schengen şi în favoarea menţinerii conceptului de uniune tot mai integrată.

„Am subliniat că ne menţinem poziţia potrivit căreia trebuie abordate cauzele profunde ale migraţiei şi nu să încercăm doar să combatem efectele acesteia. De aceea trebuie să ne concentrăm pe implementarea deciziilor deja agreate la nivel european pentru combaterea migraţiei ilegale, pe protejarea eficientă a frontierelor externe ale Uniunii - unde România are un rol activ -, dar şi pe cooperarea cu statele de origine şi statele de tranzit. De asemenenea, am pledat pentru necesitatea menţinerii integrităţii spaţiului Schengen, una dintre cele mai importante realizări ale integrării Uniunii”, a afirmat şeful statului în noaptea de vineri spre sâmbătă.

El a arătat că în cadrul summit-ului s-a făcut o evaluare a implementării măsurilor deja agreate la nivelul UE pe tema crizei migraţiei şi a fost acordată o atenţie specială relaţiei cu Turcia în gestionarea acestor fluxuri către Uniune, insistându-se asupra implementării planului de acţiune UE – Turcia.

O analiză detaliată asupra paşilor care trebuie făcuţi în continuare urmează să fie realizată cu prilejul unui summit UE- Turcia ce va avea loc la începutul lunii martie, a precizat şeful statului.

„Un alt subiect important al discuţiilor a fost legat de intenţia recentă a Austriei de a introduce cote maximale zilnice, măsură care a luat prin surpindere atât statele memebre ale UE, cât şi cele terţe aflate pe traseul fluxurilor migratorii din zona Balcanilor de Vest. În acest context au fost evocate posibilele implicaţii ale acestei decizii asupra ţărilor de pe rută, în special asupra Greciei”, a subliniat Iohannis, arătând că acest aspect va fi şi el pe agenda summitului de la începutul lunii martie.

„Am reiterat că România este parte a soluţiei la această criză”, a subliniat şeful statului.

„Obiectivul major al liderilor a fost păstrarea unităţii Uniunii Europene. Au fost negocieri intense şi foarte complexe. (...) În ceea ce priveşte poziţia României, am susţinut că trebuie să evităm fragmentarea Uniunii Europene. Este interesul României să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor şi valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, menţinerea conceptului de uniune tot mai integrată - ever closer union, cum se numeşte - este esenţial”, a mai spus Iohannis.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Klaus Iohannis a făcut şi o serie de precizări privind declaraţiile sale în scandalul ANAF-Antena 3, care i-au adus critici vehemente în mediul online.

Reuniunea Consiliului European de la Bruxelles pentru negocierea unui acord privind rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană s-a încheiat cu succes vineri seară, cele 28 de state membre ajungând la un acord unanim care oferă o serie de clauze preferenţiale Marii Britanii în ceea ce priveşte, în mare, dreptul de a controla acordarea de ajutoare sociale pentru muncitori din alte state ale Uniunii Europene.