Klaus şi Viorel, fără sare şi piper. Analiza discursurilor principalilor candidaţi la Preşedinţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Victor Ponta şi Klaus Iohannis sunt principalii contracandidaţi în lupta electorală din noiembrie 2014 FOTO Mediafax
Victor Ponta şi Klaus Iohannis sunt principalii contracandidaţi în lupta electorală din noiembrie 2014 FOTO Mediafax

Candidaţii cu cele mai mari şanse la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis şi Victor Ponta, nu au rupt gura târgului cu primele discursuri în calitate de prezidenţiabili. Aceasta este concluzia analiştilor politici contactaţi de „Adevărul“.

Premierul Victor Ponta şi preşedintele PNL, Klaus Iohannis, au cele mai mari şanse să se întâlnească în finala alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Cu două luni înainte de startul campaniei electorale, Ponta şi Iohannis, candidatul stângii unite şi candidatul celor mai mari partide de dreapta, au susţinut primele discursuri ca prezidenţiabili. Care au fost punctele forte şi punctele slabe din discursile celor doi lideri politici? Cine a avut un mesaj mai puternic? Ce tip de preşedinte se profilează? La toate aceste întrebări am răspuns cu ajutorul unor analişti politici.

Klaus vrea linişte

Primul care a vorbit în calitate de prezidenţiabil a fost Klaus Iohannis, sâmbătă, la Congresul comun PNL-PDL. Ieşit învingător din confuntarea internă cu Crin Antonescu, Iohannis mai are de trecut peste duelul cu Cătălin Predoiu, ce pare doar o formalitate. De altfel, la congresul de fuzune a celor două partide, Iohannis a vorbit ca un politician ce aspiră la cel mai înalt rang în stat. „Politica trebuie să producă rezultate, nu un spectacol steril. Vreau mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie şi, mai ales, cred că este nevoie de mai multă sobrietate în exercitarea funcţiei de preşedinte“, a fost mesajul lui Iohannis.

 „Preşedintele Republicii trebuie să îşi redescopere funcţiile de arbitru şi de mediator, ceea ce nu înseamnă că preşedintele nu trebuie să fie ferm atunci când este vorba de derapaje de la statul de drept sau de excese ale politicienilor“, a continuat liderul PNL.

La trei zile distanţă a venit rândul lui Victor Ponta să vorbească despre Preşedinţie. Discursul de lansare a candidaturii la Preşedinţie a lui Victor Ponta s-a încadrat perfect în tiparul retoricii unui prezidenţiabil. Ponta le-a amintit celor 6.000 de delegaţi, reuniţi la Craiova, că le-a întregit pensile şi salariile şi, într-o sală împânzită de motive tradiţionale, premierul le-a transmis că Guvernul îi va ajuta pe oamenii în nevoie. „Ponta a folosit aspecte de ordine social atunci când a venit vorba de rolul statului. În rest, a pus accentul de familie, religie şi tradiţie, valori care definesc mai degrabă un partid conservator, nu un partid de stânga“, spune analistul politic Radu Magdin.

Lupta continuă împotriva lui Traian Băsescu a fost o altă temă primită cu aplauze la Craiova. Mesajul împotriva preşedintelui a venit exact în ziua în care s-au împlinit doi ani de la referedumul de suspendare, soldat, până la urmă, cu un eşec pentru PSD.

 „Vreau să fiu un preşedinte util societăţii. Întrebarea pe care şi-o pune toată lumea este ce rămâne după zece ani ai mandatului lui Traian Băsescu? Ură, dezbinare, vieţi distruse. Ce a făcut bun pentru România, ce a făcut util societăţii? Cred că preşedintele României trebuie să fie omul la care se vine pentru a exista o soluţie, pentru a evita un conflict“, a spus Ponta. Aşadar, iată că Victor Ponta şi Klaus Iohannis se întâlnesc deja într-un punct: detaşarea de Traian Băsescu, chiar dacă unul o spune cu nume şi prenume, iar altul doar implicit. „Într-adevăr, cei doi candidaţi au un mesaj comun: modelul Traian Băsescu nu poate fi continuat în politică. De aceea, Ponta şi Iohannis promovează ideea unui preşedinte liniştit, moderat“, spune Radu Magdin. 

Antonio Momoc, specialist în comunicare politică, taxează strategia lui Ponta de a reîncălzi ciorba din urmă cu doi ani. „Faptul că PSD reia un mesaj pe care l-a construit cu şansă în 2012 este o dovadă de lipsă de inspiraţie. Nu mai este o miză să fii împotriva lui Băsescu. Băsescu nu mai este nimic pentru nehotărâţi“, este de părere Antonio Momoc.

Ortodox sau lutheran

Din start, Ponta le-a transmis răspicat celor prezenţi atât în sală, cât şi în faţa televizoarelor că este mândru de religia sa ortodoxă, cu trimitere directă către adversarul său, Klaus Iohannis, etnic german de confesiune lutherană. „Nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru“, a spus Ponta. Radu Magdin îi sugerează să se oprească.

 „Ponta se foloseşte de mesajul religios pentru că îşi dă seama că este un avantaj, dar nu trebuie să insiste excesiv. Am reţinut că e un bun creştin, gata! Dacă aş fi în locul lui, m-aş axa pe ideea de familie, pentru că are o soţie frumoasă, doi copii frumoşi. Ar fi o strategie mai bună“, spune Magdin. Sociologul Alfred Bulai vede şi partea necurată a acestui mesaj politic. „Mă aştept să existe campanii puternice din partea Bisericii Ortodoxe pro-Victor Ponta, pe care le va face prin intermediul preoţilor“, arată Bulai.  „Klaus Iohannis este etnic german şi de confesiune lutherană. Câţi români se identifică cu el?“, s-a întrebat retoric Bulai. 

Antonio Momoc se întoarce în timp şi crede că PSD foloseşte această temă şi prin prisma unei lecţii învăţate în 1996, când Ion Iliescu a pierdut finala pentru Cotroceni în favoarea lui Emil Constantinescu. „Iliescu a fost întrebat dacă crede în Dumnezeu, iar răspunsul său a fost: „Sunt liber cugetător“. Învăţând lecţia înfrângerii lui Iliescu în lupta cu Constantinescu, social-democraţii vorbesc despre biserică, deşi au o doctrină marxistă“, a declarat pentru „Adevărul“ Momoc.  

„Să-şi prezinte oferta“

Pentru Radu Magdin, prima rundă a mesajelor electorale se încheie cu următoarea concluzie: „Ambele discursuri au fost fără sare şi fără piper“. „Dacă electoratul se va revendica la valorile naţionale şi nu va vedea lucrurile în sensul toleranţei şi diversităţii, atunci şansele de câştig ale lui Victor Ponta sunt foarte mari“, a conchis şi Antonio Momoc. La ce să ne aşteptăm de la cei doi mari rivali? Răspunsul ni-l oferă Radu Magdin. „Orice manual de strategie politică ne spune că, în perioada următoare, vom asista la definirea clară a candidaţilor, pentru că, dacă întârzie, îi vor defini adversarii prin campanie negativă.Toţi candidaţii trebuie să iasă şi să spună ce oferte au pentru noi, votanţii, iar noi trebuie să alegem“, a încheiat Magdin.

Diaconescu, prea lângă Băsescu 

În finala pentru Cotroceni încearcă să-şi facă loc şi Cristian Diaconescu, candidatul PMP, partid moşit de Traian Băsescu. De altfel, Diaconescu a intrat în competiţie cu eticheta „girat de Traian Băsescu“, care, de altfel, a şi semnat pentru candidatura sa. Analiştii politici cred că tocmai asocierea directă cu Traian Băsescu îi dăunează grav lui Diaconescu. Antonio Momoc nu-i dă nicio şansă de câştig fostului consilier prezidenţial. Specialistul susţine că şansele lui Diaconescu sunt diminuate tocmai de asocierea numelui său cu Traian Băsescu.

„Trebuie să-şi profileze o identitate clară, să se separe de Traian Băsescu. Sprijinul preşedintelui trebuie să fie doar un ajutor adiţional, altfel, cred că-i aduce pierderi. Diaconescu trebuie să se transforme într-un candidat credibil pentru a ajunge în turul doi şi pentru asta ar trebui să se axeeze pe mesaje de politică externă, acolo unde se pricepe foarte bine“, spune Magdin.  Antonio Momoc atrage atenţia că lui Diaconescu îi lipsesc câteva lucruri esenţiale unui prezidenţiabil. „Nu vine cu un tipar. Nu este un lider aşteptat de români, care să salveze o situaţie. În plus, nici nu este foarte cunoscut şi a intrat în cursă foarte târziu. Dacă întrebaţi în acest moment de Diaconescu, cei mai mulţi se vor gândi la Dan Diaconescu “, este de părere Momoc.

Citeşte şi:

Premierul, pe urmele „Marinarului“. Ponta şi-a lansat candidatura la apă

Prim-ministrul Victor Ponta a dat fuga mai întâi la inundaţii în judeţul Gorj, apoi şi-a lansat oficial candidatura la Preşedinţie în capitala Olteniei, la Craiova.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite