Klaus Iohannis şi Victor Ponta intră în faza de coabitare silită

Klaus Iohannis
şi Victor Ponta intră în faza de coabitare silită

Klasu Iohannis şi Victor Ponta

După şase luni în care a afişat o poziţie amicală faţă de premier, preşedintele Klaus Iohannis a schimbat imediat foaia după ce Camera Deputaţilor s-a opus ca procurorii DNA să înceapă urmărirea penală a lui Victor Ponta, acuzat de conflict de interese

Ştiri pe aceeaşi temă

Camera Deputaţilor a respins, ieri, cererea DNA de începere a urmăririi penale faţă de premierul Victor Ponta, acuzat de conflict de interese pentru că l-a promovat în Guvern pe partenerul de afaceri, Dan Şova. Rezultatul votului de ieri – 231de voturi „împotrivă“ şi 120 „pentru“ – arată că majoritatea PSD din Camera Deputaţilor funcţionează în continuare fără niciun fel de cusur, în ciuda problemelor cu Justiţia a premierului Victor Ponta.
Mai mult decât atât, aritmetica din Parlament dezvăluie că inclusiv UDMR, partid aflat în Opoziţie, a votat alături de Putere pentru a-l feri pe Ponta să ajungă în faţa unui judecător. Cu toată majoritatea covârşitoare afişată de PSD, tot a existat un moment care le-a dat emoţii liderilor social-democraţi. După citirea rezultatului votului, mai mulţi membri ai opoziţiei au susţinut că, din formularea deputatului Florin Pâslaru, cel care a citit rezultatul votului în plen, ar fi reieşit că votul a fost în favoarea cererii DNA. „Ce-ai citit, mă?”, l-a întrebat Zgonea pe Florin Pâslaru. „S-a aprobat cererea de respingere. A zis altfel? Domnul Pâslaru, sper că nu aţi scris altfel. A fost adoptat proiectul de hotărâre, e corect. Votul este corect, nu îl mai comentăm, e obligatoriu de a fi transpus în documentele oficiale”, a lămurit situaţia, în final, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

UDMR a întors favoarea PSD
În total, Camera Deputaţilor este alcătuită din 367 de aleşi, iar coaliţia de guvernare – PSD, UNPR, PC, PLR – se bazează pe voturile a 208 parlamentari, cu 23 de deputaţi peste majoritatea parlamentară. Chiar dacă la şedinţă ar fi venit toţi deputaţii coaliţiei de guvernare, împreună cu toţi cei 17 parlamentari ai minorităţilor, care votează întotdeauna alături de Putere, rezultatul arată că Ponta a primit încă şase voturi de la deputaţii UDMR. „Vă mai amintiţi de Laszlo Borbely, care a fost salvat de majoritatea PSD? Probabil azi i-au întors serviciul lui Ponta“, a acuzat Ludovic Orban, liderul deputaţilor PNL.

În ciuda evidenţei matematice, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a încercat să dea impresia că poziţia sa este alta decât cea exprimată în Parlament. „Premierul va ajunge, mai devreme sau mai târziu, în situaţia în care va trebui să termine cu guvernarea, cu daune mult mai mari pentru ţară, decât dacă ar face-o acum. Ar fi fost mai bine dacă ar fi renunţat acum la guvernare“, a opinat Kelemen pentru un cotidian maghiar. De partea cealaltă, PNL şi-a mobilizat exemplar deputaţii, însă degeaba. Alături de cei 112 liberali, împotriva lui Ponta au mai votat câţiva deputaţi din grupul lui Daniel Fenechiu (fost PPDD) şi de la PMP.

„Probabil nu l-aş fi suspendat“
Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat imediat după votul acordat în Parlament. „Regret faptul că Parlamentul s-a transformat într-un scut de protecţie pentru persoana Victor Ponta, bănuită de fapte penale. În continuare consider că soluţia pentru ieşirea din actuala situaţie este demisia domnului Victor Ponta din funcţia de prim-ministru“, a fost mesajul şefului statului.

La câteva ore de la votul din Parlament, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta s-au aflat faţă-n faţă la şedinţa CSAT care a avut loc la Palatul Cotroceni. După şedinţă, şeful statului a ţinut să-i mai transmită un mesaj lui Ponta, pe cât de calm, pe atât de dur. „Să distrugi instituţii şi principii pentru a salva cariera unei persoane este inacceptabil. Prima variantă pe care o avea la dispoziţie, cea mai onorabilă, era să-şi dea demisia. A doua variantă era să îşi convingă colegii, să se pună la dispoziţia procurorilor şi a judecătorilor şi să dovedească, practic, că este nevinovat.

Dacă şi-ar fi convins colegii din majoritatea parlamentară să încuviinţeze urmărirea penală, probabil nu l-aş fi suspendat din funcţie. S-ar fi găsit modalităţi de judecare cu mare celeritate pentru a lămuri problema. Premierul nu a avut curaj să facă asta. A ales în schimb a treia variantă, cea mai proastă. Parlamentul a executat ordinul lui Ponta“, a spus Iohannis. 

Ce scrie presa străină
Deznodământul din Parlament în privinţa cererii DNA de începere a urmăririi penale faţă de premierul Victor Ponta a fost redat pe larg şi de presa străină. Publicaţii importante precum „The Washington Post“, „EU Observer“, BBC sau „Le Monde“ au relatat povestea, în articole cu titluri precum: „Parlamentul român susţine premierul, suspectat de conflict de interese“  sau „Parlamentul României blochează anchetarea premierului“.


Ambasadele avertizează: să se aplice legea în mod egal
Ambasadele Statelor Unite, Marii Britanii şi Olandei la Bucureşti au reacţionat prompt la salvarea premierului Victor Ponta de către Parlament. Ambasada SUA a subliniat ieri că legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi cetăţenii, indiferent de demnităţi. „Orice acuzaţii de încălcare a legii de către demnitari guvernamentali trebuie cercetate pe deplin şi fără interferenţe, iar legea trebuie să se aplice în mod egal în cazul tuturor“, se arată într-un comunicat transmis de misiunea diplomatică americană. Pe holurile Parlamentului, premierul Ponta a comentat succint: „E foarte corect ce a spus Ambasada SUA“. Întrebat cum se împacă poziţia Ambasadei SUA cu votul deputaţilor în cazul său, Ponta a replicat: „Păi să se aplice tuturor !“. Spre seară, diplomaţia americană a revenit cu un mesaj şi mai concludent. „Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea procedurilor judiciare“, a transmis Ambasada SUA.

O reacţie tranşantă  a venit şi din partea Ambasadei Olandei. „Evoluţiile recente din Parlament pun în lumină probleme mai ample legate de atitudinile faţă de Justiţie şi corupţie din România. Această preocupare a fost evidenţiată în prima parte a anului prin raportul MCV“, arată Ambasada Olandei. Raportul MCV este menţionat şi într-un comunicat al Ambasadei Marii Britanii care aminteşte că, „înainte de Summitul G7 din Germania, prim-ministrul David Cameron a atras atenţia asupra corupţiei ca o ameninţare la adresa prosperităţii şi securităţii statelor, oriunde în lume“. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: