Iohannis: Voi începe demersurile pentru un referendum pe tema graţierii şi modificarea legilor justiţiei. Dragnea: Iohannis vrea să dea jos acest guvern

Iohannis: Voi începe demersurile pentru un referendum pe tema graţierii şi modificarea legilor justiţiei. Dragnea: Iohannis vrea să dea jos acest guvern

Klaus Iohannis

Klaus Iohannis va demara procedurile pentru organizarea unui referendum, ca românii să spună dacă sunt sau nu de acord cu legea graţierii şi cu modificarea Codului penal. Potrivit Constituţiei, referendumul nu poate fi oprit nicicum de PSD, dar Guvernul încă poate promova ordonanţele pregătite în domeniul Justiţiei, în pofida demersului prezidenţial.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE - Liviu Dragnea: Planul lui Iohannis este ca acest guvern să fie dat jos până la vară

„Ştiam de acum 10 zile că preşedintele voia să anunţe un referendum. Este logica unui om politic care a pierdut alegerile, care a scăzut în sondaje şi vrea să resusciteze, în mod greşit şi riscant, nişte foşti susţinători, alegând o cale incorectă şi necinstită. Miza principala are mai multe ţinte. Tot ce a făcut de la alegeri încoace dovedeşte că o ţintă o reprezintă dorinţă ca Guvernul să nu pună în aplicare programul de guvernare.
Planul lui Iohannis este ca acest guvern să fie dat jos până la vară“, a declarat Liviu Dragnea la România TV.
„Preşedintele îşi cere suspendarea, dar nu sunt interesat. Voi propune alte două referendumuri“, a mai spus preşedintele PSD.
 
***

În contextul protestelor faţă de intenţia Guvernului Grindeanu de a adopta graţierea şi amnistia mascată prin ordonanţă de urgenţă, Klaus Iohannis îi pune pe români să decidă la referendum. „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional“, spune articolul 90 din Constituţie. Iar CCR a decis în 2006 că „numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia”. Cum Iohannis a decis că legislaţia penală e o problemă d einteres naţional, românii vor decide dacă vor sau nu amnistie şi graţiere. 

Ce urmează

Potrivit legii de organizare a referendumului, Parlamentul, acolo unde PSD are majoritate, nu-l poate bloca pe Klaus Iohannis. Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedinte urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui. Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit, Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.  Pasul următor: românii vor ieşi la urne. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat referendumul la un eveniment dedicat Micii Uniri, desfăşurat la Cotroceni. Iată cele mai importante  discurs:

Klaus Iohannis: Ne-am adunat aici pentru a comemora unul din evenimentele de suflet ale românilor: mica Unire. O Românie care atunci începuse să se manifeste. Rusia fusese trimisă mai înspre Est, iar marile puteri au avut de rezolvat probleme regionale importante. Unii au fost pentru ca românii să-şi exprime voinţa- unirea Principatelor, iar alţii s-au opus. Ce clasă politică am avut noi atunci când a început să ia fiinţă naţiunea român şi ce clasă politic avem astăzi, când cei care au fost aleşi să conducă ţara se ocupă în mod paradoxal de cu totul alte lucruri. Atunci, în 1859, politicienii s-au preocupat de naţiune, de unirea Principatelor. Ai noştri, se ocupă de graţiere, de graţierea propriilor dosare.

1864: Codul Penal al lui Cuza, un Cod Penal după model francez, primul Cod Penal din România care incrima coprupţia, care făcea referire la infracţiunile de abuz în serviciu şi conflict de interese. Ce generaţie de politcieni am avut atunci, după mica unire, şi ce politiceni avem astăzi: o coaliţie aleasă să conducă România spre dezvolatre se ocupă de modificarea Codului Penal, se ocupă în mod paradoxal exact de ameliorarea Codului Penal într-un sens discutabil: micşorarea amenzilor pentru abuz în serviciu. Ce diferenţă!

Ce clasă politică am avut şi unde am ajuns. În aceste zile, mai ales ieri, au avut loc proteste. Oameni indignaţi au ieşit în stradă să protesteze împotriva acestor ordonanţe de urgenţă care modifică legislaţia penală. Am auzit fel şi fel de aberaţii. Imediat după ce au ieşit oamenii în stradă, activişti, agitaţi şi agitatori au fugit la televizunile obediente să explice că este o nouă mineriadă - auzi aberaţie!- că este o nouă lovitură de stat- cetăenii dau lovitură de stat? Nu, politicenii dau lovitura de stat, dar nu lovitură de stat, ci dau lovitură de graţie statului de drept.

De ce au ieşit oamenii în stradă? Simplu: PSD şi satelitul lui, ALDE, au promis bunăstare românilor, au promis dezvoltare economică, au proimis salarii mai mari, pensii mai mari şi oamenii, de bună credinţă, i-au votat. Şi când au ajuns la guvernare, s-au apucat de cu totul altceva: s-au apucat să umble la legislaţia penală pentru a-şi curăţa dosarele lor, ale colegilor de partid, ale celor care i-au susţinut în campanie. Asta i-a dus pe oameni în stradă. Una a fost promisă, alta a fost începută. De aici indignarea românilor. Nu vrea nimeni să dea lovitură de stat, nici să răstoarne Guvernul.

Oamenii au ieşit să-şi spună indignarea, nu pentru acest guvern. Guvernanţii ar face bine să ia seama, poate totuşi cu această ocazie îşi amintesc că românii sunt un neam mândru. Românii au dreptul la o clasă politică pe măsură. Această temă a devenit o temă naţională: este evident că există un larg interes pentru schimbarea codurilor penale şi a graţierii, şi dacă aşa este, atunci voi suspune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, prin care românii vor putea să se exprime, să spună dacă sunt de acord cu acest demersuri sau nu. Fiindcă atunci când au votat, aceste teme nu s-au găsit în programul de guvernare al PSD. Dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular. Aparent, vorbim despr echestiuni legate de Justiţie, despre OUG. În realitate, dragi români, vorbim despre ce fel de naţiune vrem să fim. Vrem să fim o naţiune puternică, un stat de drept, sau vrem să fim o naţiune aşa şi aşa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat şi discutat? Trebuie să ne hotărâm ce fel de naţiune suntem. Eu îmi doresc o naţiune puternică. 

Referendumul nu poate fi oprit de PSD

Legea 3/2000, privind organizarea Refrendumului, spune, la articolul 1:

(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui

(4) Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Articolul 12

(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate.

Curtea Constituţională dă dreptul exlusiv preşedintelui să stabilească ce înseamnă probleme de interes naţional. Iată ce spune o decizia a CCR din 2006. „Din cele arătate se deduce, fără echivoc, că art. 90 din Constituţie stabileşte competenţa exclusivă a Preşedintelui în determinarea problemelor de interes naţional ce se supun referendumului, chiar dacă consultarea Parlamentului este obligatorie. Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema concretă ce se supune referendumului şi data desfăşurării acestuia”.

Al şaselea referendum

Acesta ar fi al şaselea referendum naţional şi al treilea solicitat de un şef al statului cu privire la modificare legislaţiei. Precedentele au avut loc în 2003 - modificarea Constituţiei; 2007 - demiterea preşedintelui; 2007 - introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României; 2009 - referendum pentru trecerea la Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari; 2012 - referendum pentru demiterea preşedintelui României.

Sondaj „Adevărul“: 79% din români sunt împotriva amnistiei şi graţierii

„Adevărul“ a postat vineri pe contul Facebook un sondaj de opinie cu întrebarea „În cazul unui referendum pe tema modificării Codului Penal, aţi vota pentru sau contra amnistiei şi graţierii?“. În decurs de patru ore, 29.929 de persoane au răspuns acestei întrebări, iar rezultatele au fost următoarele: 23.539 de oameni (79%)  au răspuns că sunt împotriva amnistiei şi graţierii, iar 6.390 (21%) au răspuns că sunt pentru această modificare propusă de Guvernul Grindeanu. Sondajul „Adevărul“ nu are valenţe sociologice, însă este un bun indice, în condiţiile în care peste o jumătate de milion de români urmăresc contul de Facebook al cotidianului nostru.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: