Klaus Iohannis: „Însănătoşirea democraţiei româneşti“

Dl Andrei Pleşu spunea, într-un interviu, că pînă acum România „a avut ghinion la preşedinţi“. Cum comentaţi? Klaus Iohannis: Am citit cu interes interviul lui Andrei Pleşu. Nu sînt chiar atît de drastic în aprecieri. Au fost şi lucruri bune, şi lucruri rele, în ultimii 25 de ani. Dacă e vorba de noroc, norocul ţi-l mai faci şi cu mîna ta – spune o vorbă veche din popor.

România ar fi putut fi mai norocoasă în ultimii 25 de ani dacă ar fi avut şefi de stat mai conectaţi la realitatea vieţii oamenilor – promotori de valori, nu generatori de jocuri politice sterile. La fel de adevărat este însă faptul că, în toţi aceşti ani, nu au existat derapaje de la drumul european şi euroatlantic al ţării. Un lucru extrem de important, pe care îl preţuim, cu atît mai mult azi, în contextul situaţiilor conflictuale din vecinătatea noastră estică.

Totodată, mai rămîne un adevăr de necontestat: românii au avut posibilitatea să-şi exercite dreptul de vot, să aleagă, chiar dacă, de cele mai multe ori, între două rele. Românii au trăit într-o democraţie, una imperfectă, bolnăvicioasă, bîntuită de „ghinioane“, dacă vreţi, dar într-o democraţie.

Important acum este să ne concentrăm pe însănătoşirea democraţiei româneşti, pe prezentul şi pe viitorul ţării noastre. În 2018, împlinim 100 de ani ca naţiune, şi avem încă mari obligaţii pentru a întîmpina cum se cuvine acest moment istoric.

Ca preşedinte al României, cea mai importantă misiune a mea va fi aceea de a uni şi canaliza energiile naţiunii române către un singur scop: dezvoltarea accelerată a ţării, care să se regăsească imediat, în casa şi în viaţa fiecărui cetăţean al ţării noastre.

Sînt convins că voi reuşi! Mă consider un om norocos, dar – aşa cum afirmam la început – norocul ţi-l faci cu mîna ta. Îi îndemn pe români să-şi facă norocul cu mîna lor, să vină la vot şi să aleagă înţelept.

Presupunînd că veţi ajunge preşedintele ţării, care aţi vrea să fie principalele trei realizări cu care să vă puteţi mîndri la sfîrşitul mandatului?

Klaus Iohannis: Mutarea centrului de interes al politicienilor, al partidelor, al guvernării către agenda populaţiei va fi prioritatea zero pentru mine. În acest fel, majoritatea românilor se vor simţi cu adevărat reprezentaţi de către aleşii lor.

Aş considera că mi-am făcut datoria ca preşedinte al României dacă, în 2019 (cînd vom prelua şi Preşedinţia rotativă a UE), voi putea pune în bilanţul mandatului meu următoarele trei realizări:

Prima, să aducem – prin legi simplificate, fiscalitate redusă pe muncă, stabilitate şi predictibilitate pentru atragerea de capital străin şi autohton, salarii care să preţuiască la adevărata valoare munca depusă – 4 milioane de români în clasa de mijloc.

A doua, să punem în stare de funcţionare un sistem educaţional performant, unul care să nu mai fie pus sub semnul întrebării de la un guvern la altul. Un sistem care să producă oportunităţi reale pe piaţa muncii pentru toţi tinerii care îşi finalizează studiile. Aducerea şomajului sub 10% în rîndul tinerilor este o ţintă pe care o vreau realizată. Astăzi, acesta este de 40%.

A treia, să punem în stare de funcţionare un sistem de sănătate care să facă posibilă rămînerea în sistem şi în ţară a specialiştilor români. Un sistem care să asigure, la timp, serviciile şi medicamentaţia de care are nevoie orice pacient român, indiferent de vîrsta sau veniturile sale. Să nu mai moară nici un român cu zile! Ca să mă exprim mai direct.

Află ce a răspuns Klaus Iohannis la întrebările „Ce greşeli n-aţi vrea să faceţi în exercitarea mandatului de preşedinte?”, „Preşedintele ţării are nevoie de dileme?” şi „Dintre contracandidaţii dvs., cu care v-ar plăcea să participaţi la dezbaterea finală dinaintea turului II? De ce?” pe dilemaveche.ro.

Klaus Iohannis a absolvit Facultatea de Fizică (Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj). A fost profesor de fizică la diverse şcoli în Sibiu, apoi la Colegiul „Samuel von Brukenthal“. Între 1997-2000 a fost inspector şcolar general adjunct, apoi inspector şcolar general. În 2000 a fost ales primar al oraşului Sibiu din partea Forumului Democrat al Germanilor. A fost reales, cu procente foarte mari, în 2004, 2008 şi 2012. În 2009, a fost propus de PNL pentru postul de premier (susţinut şi de PSD, PC şi UDMR), dar propunerea nu a fost acceptată de preşedinte. La începutul lui 2014, a fost propus ca ministru de Interne şi vicepremier, dar propunerea nu a fost acceptată de Victor Ponta. În 2013 a devenit membru al PNL şi, ulterior, prim-vicepreşedinte al PNL. În iunie 2014 a fost ales preşedinte al PNL şi, ulterior, desemnat candidat pentru funcţia de preşedinte din partea Alianţei Creştin-Liberale (PNL+PDL).