Înţeleg că s-a pornit o campanie de traseism către PSD, astfel încât după întrunirea noului Parlament, să rezulte că PSD deţine majoritatea absolută în ambele Camere, caz în care preşdintele Iohannis ar trebui să aibă consultări pentru desemnarea premierului doar cu PSD, nu şi cu celelalte partide.

Numai că la preşedintele Iohannis vor merge nu doar reprezentanţii partidelor, ci şi procesele verbale de la BEC cu rezultatul alegerilor, care arată că PSD nu a întrunit majoritatea absolută în niciuna dintre Camere, deci nu poate revendica dreptul exclusiv de a propune primul ministru.

Prin urmare, la ce fotografie a Parlamentului ar trebui să se uite preşedintele? La cea rezultată din urne sau la cea rezultată din traseism?

Sunt 11 ani de când Curtea Constituţională a decis că, în ceea ce priveşte procedurile constituţionale care urmează unor alegeri, fotografia relevantă este cea rezultată din urne, nu din transferurile conjuncturale din Parlament.

Aşa s-a blocat atunci, în 2005, debarcarea de la şefia Senatului şi a Camerei Deputaţilor a lui Nicolae Văcăroiu şi Adrian Năstase. În 2004, PSD şi sateliţii săi câştigaseră alegerile parlamentare şi, până la turul al doilea al prezidenţialelor, se formase Parlamentul pe majoritate PSD. La conducerea celor două Camere au fost aleşi Nicolae Văcăroiu şi Adrian Năstase.

Când s-a trecut însă la formarea Guvernului, Băsescu deja câştigase preşedinţia, acesta a negociat „soluţia imorală” (transferul Partidului Umanist în majoritatea condusă de Alianţa DA) şi, în baza noii majorităţi formate, l-a desemnat premier pe Tăriceanu.

În 2005, această majoritate a dorit să-şi adjudece şi şefia Camerelor, a votat debarcarea lui Năstase şi Văcăroiu, dar Curtea Constituţională a zis că schimbarea nu e în regulă: cei doi ocupau funcţiile în virtutea unei majorităţi rezultate din urne, nu din tranferurile conjuncturale din Parlament, deci schimbarea lor e neconstituţională. Aceeaşi logică ar trebui să se aplice şi acum.

Stimaţi jurişti PSD, vă aşteptăm cu noi şi noi idei ingenioase!