Joc de imagine al lui Ponta prin „discursul despre starea naţiunii". Bătălia cu Băsescu în planul imaginii

Premierul Victor Ponta va susţine „discursul despre starea naţiunii", în această seară   FOTO Mediafax

Premierul Victor Ponta va susţine în această seară „discursul despre starea naţiunii". Va fi un discurs în care va anunţa bugetul, dar şi planul de guvernare pe următorii patru ani. Analiştii politici consideră că premierul a încercat şi un joc de imagine, prin acest discurs. Ei consideră că strategia premierului este de a-i lua faţa preşedintelui, căruia Constituţia îi dă dreptul de a susţine acest discurs în faţa Parlamentului.

„Joi voi prezenta nu bugetul de stat, pentru că pentru publicul larg că mă apuc să prezint capitole din buget nu cred că este soluţia bună, ci mai degrabă să prezint starea naţiunii, să arăt ce datorii avem din trecut, fără să încep să spun de vechea moştenire, ci pur şi simplu să prezint realitatea, să arăt ce lucruri putem să facem în actualul buget şi ce alte lucruri nu le putem face sau trebuie să le facem altfel", a spus Victor Ponta, în preambulul discursului pe care îl va susţine joi, de la ora 18.00.

Mai degrabă prezint starea naţiunii (Victor Ponta)

Acest anunţ a fost făcut de premier încă de luni, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul PSD. Strategii de comunicare ai Guvernului au decis să treacă sub tăcere totală detaliile legate de buget. Miniştri sau secretarii de stat nu au avut voie să spună nimic despre buget, până la discursul premierului Victor Ponta privind „starea naţiunii".

În fiecare an, Guvernul trebuie să se prezinte cu bugetul de stat pe anul următor în condiţiile în care nu se cunosc nici cifrele reale privind Produsul Intern Brut pe anul în curs. Astfel că e nevoit să recurgă la prognoze – supuse, şi acestea, revizuirilor.

La prognoza de anul acesta, şefii Institutului Naţional de Statistică au fost acuzaţi că au greşit PIB-ul cu aproape 20 de miliarde de lei. În consecinţă, Vergil Voineagu a fost demis de către premierul Victor Ponta de la conducerea INS, atribuţiile de preşedinte urmând să fie exercitate temporar, până la numirea noii conduceri, de Beatrix Gered, vicepreşedinte al instituţiei. Gered Beatrix beneficiază de sprijinul UDMR.

În mod normal, misiunea de a ţine discursul anual despre starea naţiunii este în apanajul preşedintelui. Articolul 88 din Constituţia României prevede că preşedintele trebuie să susţină acest discurs în faţa Parlamentului. În ultimii ani, Traian Băsescu nu şi-a mai exercitat acest drept, din cauza situaţiei politice tensionate.

„Nu prea avea el chef să vină în faţa Parlamentului şi să dea explicaţii, în ultimii ani. Ar fi trebuit să explice din nou măsurile de austeritate luate de Guvernul Boc şi nu avea niciun motiv să facă acest lucru", a explicat sociologul Alfred Bulai, pentru adevarul.ro.

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. (Articolul 88 din Constituţia României)

Jocul de imagine dintre Ponta şi Băsescu

În opinia analiştilor politici, promovarea acestui eveniment este un joc de imagine prin care Victor Ponta încearcă să arate că este mai puternic decât Traian Băsescu. „Lui Ponta îi place să apară la Tv. Face din orice un eveniment prin care imaginea lui ar putea fi promovată. Acum, nu putem spune neapărat că îi fură jucăria lui Băsescu, pentru că el nu o foloseşte. Nu îi fură din atribuţii, dar creează un eveniment care va lăsa o anumită impresie", a mai adăugat Bulai.

Premierul a avertizat însă că în acest discurs nu vor fi prezentate doar măsurile populare. Bugetul şi măsurile pe care Guvernul le va lua anul acesta vor afecta o parte a populaţiei, dar vor exista şi beneficii, a explicat Ponta, în preambulul discursului despre „starea naţiunii".

„Dincolo de spectaculozitate este bineînţeles şi un joc de imagine. Din ce am mai aflat şi eu de la oameni din tabăra aceea, discursul lui Ponta va fi unul sincer şi direct. Va anunţa şi măsuri nepopulare. Va fi un discurs de început de drum. Este şi un joc de-a şoarele şi pisica între el şi preşedinte. Ponta încearcă să îi ia faţa preşedintelui. Îşi auto-creează un orizont de aşteptare foarte mare. Vrea să aibă parte de o audienţă maximă", a explicat sociologul Marius Pieleanu.

Este şi un joc de-a şoarele şi pisica între Ponta şi Băsescu (Marius Pieleanu)

Anul trecut, în prima ieşire după protestele din Piaţa Universităţii, Traian Băsescu a susţinut un discurs pe care l-a denumit „Intervenţia cu românii". Preşedintele a precizat că acela este discursul anual „despre starea naţiunii", dar speech-ul a fos susţinut de la Cotroceni, nu din faţa Parlamentului. În anii anteriori, preşedintele Traian Băsescu a evitat însă să ţină acest discurs în faţa Parlamentului, din cauza situaţiei politice.

Cine susţine „discursul despre starea naţiunii" în alte ţări

Discursul despre starea naţiunii a devenit, în multe ţări importante, mai mult decât o obligaţie constituţională. Acest discurs al liderului a devenit o tradiţie, este aşteptat şi beneficiază de un larg interes.

În SUA, discursul despre starea naţiunii este susţinut de preşedintele în funcţie, în faţa Congresului. Acest discurs este unul aşteptat şi urmărit în toată lumea. În întreaga istorie a SUA au existat doar doi preşedinţi care nu au susţinut acest discurs: William Harrison şi James Garfield. Cei doi au murit la mai puţin de 200 de la preluarea mandatului.

Unul dintre cele mai importante discursuri a fost cel din anul 1918. Woodrow Wilson a susţinut un discurs compus din 14 puncte, care ulterior a stat la baza capitulării Germaniei în Primul Război Mondial.

Şi în alte ţări discursul despre starea naţiunii este unul important. În Rusia, discursul este susţinut de preşedinte, la începutul fiecărui an. În Franţa, discursul este susţinut tot de preşedinte, în timp ce în Marea Britanie îl susţine premierul.