Jihadul propagandistic

Susţinătorii lui Voiculescu sunt angajaţi într-un război după modelul jihadiştilor: folosesc ca arme bătrânii şi copiii. După ce i-au umplut de invective pe toţi cei ce le-au demascat mascarada, au ajuns să se ia de copiii acestora. După ce i-au utilizat pe oamenii ancoraţi în trecut, au trecut la abuzuri emoţionale asupra celor pe care îi aşteaptă viitorul. Şi în „experimentul Piteşti” copiii erau determinaţi să se dezică de părinţi.

Nu mai insist în demontarea marii gogoaşe propagandistice a evacuării, pentru că au înţeles ce s-a întâmplat până şi cei depenenţi de minciunile emise de Antena 3. Au urlat şi s-au tânguit voiculescienii zile în şir: ne evacuaează, ne suprimă, ne distrug, încalcă libertatea de exprimare, în 5 zile trebuie să plecăm, imposibil! Ceilalţi, de la Premier la vale, le-au spus: nu e aşa, nu trebuie să plecaţi acum, e o procedură despre care aţi ştiut din august 2014, veţi sta acolo şi după 5 zile, aveţi timp să vă mutaţi etc. Iar în ziua în care ei anunţau că vor fi „ucişi” sau „suprimaţi” instituţional, s-a întâmplat exact ceea ce le spuseseră ceilalţi, oamenii ce nu au muşcat de ultima producţie propagandistică: nimic. Nu a venit nimeni să-i evacueze, nu i-a suprimat nimeni pentru că nu a existat niodată acest pericol. Motiv ca ei să jubileze: nu au reuşit să ne dea afară, sunt distruşi, rezistăm etc.. Cumva trebuia să le arate susţinătorilor că manifestările lor au oprit apocalipsul.

După manifestaţia din Piaţa Constituţiei, disputele s-au mutat de pe tema iniţială pe analiza compoziţiei publicului prezent la manifestaţie. Majoritatea au fost persoane în vârstă. Nu am avut date care să-mi confirme ceea ce s-a vehiculat – că ar fi fost persoane aduse de firmele de casting ce le furnizează celor de la Antene public pentru diverse emisiuni sau că ar fi fost oameni aduşi de PSD –, dar m-am întrebat şi eu ca şi cei de pe scenă: avem tineri aici? Nu au prea fost tineri. Şi m-am întrebat de ce. Organizatorii au vrut să atragă tineri, motiv pentru care l-au şi adus pe scenă pe CRBL. Nu pot să cred că persoanele în vârstă simt o lipsă acută de CRBL încât să vină să-l vadă la un concert în aer liber, iarna. Faptul că pe scenă nu a fost niciun artist pe gustul publicului (un Ionuţ Dolănescu, un Fuego) mă face cred că nici anteniştii nu s-au aşteptat la o asemenea compoziţie a publicului.

Ironiile pe seama acestei realităţi nu au întârziat să apară – şi nici derapajele. Unii au emis ironii faţă de situaţie (lucru care se face), iar alţii au ajuns să-i ironizeze pe participanţi (lucru care nu se face). De aici până la acuzaţia de fascism adusă ironiştilor nu a fost decât un pas, pe care cei de la Antene nu au ratat ocazia să-l facă.

Dincolo de această nouă dispută, întrebarea rămâne: de ce nu au venit tineri la demonstraţia din Piaţa Constituţiei? De ce nu au fost acolo la simpla chemare a vedetelor Antenelor, cu sau fără CRBL? Este Antena 3 (fanionul Trustului) postul vârstei a treia, aşa cum s-a spus? Eu cred că acela este publicul Antenei 3, ce nu avea nevoie numaidecât de firme de casting sau de sprijinul vreunui partid pentru a veni să sprijine televiziunea preferată. Iar conturarea portretului lor psihologic nu se face plecând de la vârsta lor bilogică, ci de la mesajele Antenei 3. Spune-mi ce urmăreşti ca să-ţi spun cine eşti!

Vorbim adesea de oameni bătrâni biologic, dar tineri spiritual, mereu în pas cu vremea lor şi în căutarea de nou şi care se proiectază în viitor (aşa cum este Neagu Djuvara); de asemenea, vorbim despre tineri bătrâni, despre indivizi ce preiau scheme mentale prefabricate, dar care nu au şi know-how-ul maeştrilor lor (găsiţi dumneavosatră exemple). Cei din urmă aşteaptă tot timpul să gândească altcineva pentru ei, înghit orice mesaj, aşteaptă să li se indice obiectul adoraţiei sau al urii. Nu este vorba de categorii de vârstă, ci de anumite tipuri umane, de categorii antropologice.

Să privim spre tot ceea ce a făcut Antena 3 în utimii ani. În primul rând, concentrarea energiei pe o singură temă: demonizarea adversarului patronului său. Orice acţiune are o singură explicaţie: Băsescu. Chiar şi la mai bine de un an de la ieşirea din funcţie a fostului preşedinte, tot Băsescu este considerat agentul principal al prezumtivei evacuări. Din această schemă monomaniacă nu se iese. În acest sens, Antena 3 este unica moştenitoare a televiziunii publice din regimul comunist. Atunci, universul se construia în jurul lui Ceauşescu; acum, universul se contruieşte în jurul lui Băsescu. În jurul acestui nucleu simbolic se ţese întreaga realitate propagandistică. Maniheismul este trăsătura specifică propagandei din regimurile totalitare: tot ceea ce nu este cu noi este împotriva noastră. Realitatea se împarte în dihotomii. În această manieră, cei de la Antena 3 au introdus un nou clivaj, ce a înlocuit cuplul antinomic comunism-fascism: băsism-antibăsism. Tot ceea ce nu le convine anteniştilor este „băsism” – chiar şi adversarii lui Băsescu sunt „băsişti” dacă nu sunt pro-Voiculescu. Iar pro-Voiculescu înseamnă anti-justiţie, antieuropenism, antiamericanism şi autohtonism – cam tot ce a mai rămas în cămara propagandistică din vechiul regim.  

Privind spre mesajele pe care le repetă până la saţietate cei de la Antena 3 îl putem înţelege pe homo antenensis, pe acest produs propagandistic ce îşi ia zi de zi porţia de ură ce îi este vândură ca adevăr. Este omul unei singure surse de informaţie, care crede cu tărie orice i se serveşte. Este omul care nu verifică ceea ce i se spune pentru că el nu vrea să descopere ceva, ci vrea doar să-şi confirme convingerile şi să şi le întreţină.

Să  revenim la jihadul propagandistic! Anteniştii de pe scena din Piaţa Constituţiei şi-au văzut publicul şi au emis mesaje adecvate: dacă pe noi ne evacuează nu vă vor mai da pensii. O minciună sfruntată menită să-i sperie şi să-i radicalizeze pe nişte oameni dependenţi de pensie doar pentru a servi interesului patronului. O minciună cu efecte mai grave decât ironiile la adresa vârstei a treia.

Şi pentru că activarea fricii unor oameni simpli nu era de ajuns, armata propagandistică de la Antena 3 a venit cu o altă abjecţie: implicarea copiilor. Scrisoarea pe care o brigandă a Antenei 3 o adresează fetiţei de 10 ani a unui jurnalist este culmea abjecţiei. Mimând apropierea prietenoasă faţă de un copil, ea îi arată acestuia că tatăl său trăieşte urât. Pe vremea lui Stalin se proceda la transformarea copiilor în delatori ai părinţilor, la ruperea lor de ceea ce însemna dragostea şi autoritatea părintească. Şi în închisoarea de la Piteşti s-a procedat cu tinerii la fel: au fost aduşi în situaţia de a se dezice de părinţi şi de a-i distruge simbolic. Oare ce ar putea simţi fetiţa jurnalistului la citirea scrisorii? Are la 10 ani puterea de a face o altfel de lectură decât cea literală?

Să foloseşti copiii într-un război al maturilor este o dovadă de laşitate şi de cădere morală iremediabilă. Se poate mai mult de atât? Nu ştiu. Probabil că autoarea scrisorii ştie.

Aceşti propagandişti ce menţin un public telespectator într-un război care nu e al lui sunt în stare de orice. S-a terminat perioada de pomană (au stat un an şi jumătate fără să plătească un leu chirie pe spaţii) şi au intrat în panică. Nu lipseşte mult să-i agaţe pe minerii care protestează în aceste zile la mina Lonea, de unde s-a înălţat „luceafărul huilei”, să-i prezinte ca pe luptători pentru libera exprimare. Maeştrii lor din umbră cunosc schema, căci au mai aplicat-o la mineriade, fără CRBL. În ziua protestului, pe pagina de facebook pro-Voiculescu, numită „alături de mogulul nostru”, a fost postat un mesaj: „Îi avertizăm pe cei din piaţă să aibă mare grijă la agenţii băsişti infiltraţi în mulţime pentru a crea diversiuni! Îi puteţi recunoaşte după portul ciudat şi/sau barbă.“ Ei, ce spuneţi, vă sună cunoscut avertismentul?