Preşedintele Comisiei Europene, în Parlament: România trebuie să fie membră a spaţiului Schengen. Juncker l-a pupat pe Băsescu pe frunte
0
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, în faţa deputaţilor şi a senatorilor români, că România trebuie să fie parte a spaţiului Schengen, dar şi că e o realitate că ţările din UE pot avansa împreună, dar pe ritmuri diferite.
UPDATE 18.40 Juncker, întâlnire cu cetăţenii: I-am admirat pe români pentru ce au făcut la începutul anului
Preşedintele Comisiei Europene a declarat, la o întâlnire cu cetăţenii, care a avut loc la Bucureşti, că societatea românească a demonstrat în ultimele luni că nu permite să i se răpească unul dintre drepturi, făcând referire la protestele care au început în luna februarie, şi că i-a admirat ”foarte mult” pe români pentru acţiunile lor.
„Corupţia este un rău, este destul de mare aici, însă nu este singura ţară în care există. Trebuie să luptăm împotriva ei, trebuie eradicată. De asta am creat MCV-ul. I-am îndemnat pe conducătorii români să facă tot ce pot pentru a reduce nivelul corupţiei.
Cetăţenii români ştiu să se mobilizeze atunci când sunt probleme interne. Societatea românească a demonstrat chiar în ultimele luni că nu lasă să i se răpească unul dintre drepturi. I-am admirat foarte mult pe români pentru ce au făcut la începutul anului
Tinerii români din statele europene fac ţării lor o imagine onorabilă. Când condiţiile materiale o vor permite, aceştia s-ar putea întoarce. Nu trebuie să ne părăsim patria din descurajare. E bine ca ei să circule, însă locul lor e aici. Nu părăsiţi România. România vă merită!“, a declarat Jean-Claude Juncker, la un dialog cu cetăţenii de la Muzeul Naţional de Artă al României, la care a participat şi Corina Creţu, comisar european pentru dezvoltare regională.
FOTO Mediafax
La dialogul care a durat aproximativ o oră au participat numeroşi studenţi, cei mai mulţi dintre ei de la facultăţi de relaţii şi afaceri internaţionale, dar şi politicieni.
În timpul dialogului au fost adresate celor prezenţi două întrebări la care a existat o modalitate de răspuns prin vot.
La întrebarea dacă viaţa s-a îmbunătăţit în România de când ţara este membră a Uniunii Europene, 92% dintre cei prezenţi care au votat au răspuns afirmativ, spre mulţumirea lui Juncker. La a doua întrebare - ”Credeţi că vocea dumneavoastră este auzită în Uniunea Europeană?” - doar 57% dintre repondenţi au răspuns ”da”.
”România nu este un stat de mâna a doua. Aud asta în dezbateri. Scoateţi-vă din cap această idee. Demnitatea acestui stat este la fel ca a celorlalte. Părerea României o ascult, pentru că o iubesc”, a încheiat Juncker.
UPDATE 15.40 Jean Claude Juncker, întâlnire cu premierul Grindeanu, în scandările unor protestatari din Piaţa Victoriei
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a sosit la Palatul Victoria, unde a fost întâmpinat de premierul Sorin Grindeanu, în scandările mai multor persoane care protestează de peste 100 de zile în faţa Guvernului şi care strigau ”Europa cere fără graţiere”.
La Palatul Victoria, Juncker are programată o întâlnire cu premierul Grindeanu şi apoi va participa la un dialog cu ceţăţenii, unde discuţiile se vor axa pe teme ce vizează viitorul Uniunii Europene.
FOTO gov.ro
UPDATE 14.15 Juncker, la Cotroceni: Vreau ca MCV să fie ridicat, iar România să intre în Schengen până în ianuarie 2019
„Aş vrea ca până atunci, iar aceasta este o promisiune pe care am făcut-o la începutul mandatului meu, aş vrea ca până atunci, MCV să fie anulat. Nu se poate sa prezidezi UE când ai impresia că este controlat, observat de alţii. Trebuie să înceteze şi va înceta.
Vreau ca până la preşedinţia română, România să facă parte din Spaţiul Schengen. România a îndeplinit toate criteriile, va trebuie să recunoaştem acest lucru şi să acordăm statutul de membru al Spaţiului Schengen României. Nu vreau, pe măsură ce se apropie momentul să facem acest lucru, în condiţiile în care s-a întâmplat deja acest lucru în urmă cu câţiva ani, să fie adăugate noi criterii si noi conditii celor existente deja”, a adăugat preşedintele CE.
El a pledat din nou pentru proiectul Europei cu mai multe grade de integrare, care să permită o cooperare mai bună în UE – unul dintre scenariile promovate de el pentru viitorul blocului comunitar după Brexit.
FOTO presidency.ro
„UE se construieşte în armonie, uneori cu ritmuri diferite, dar nu îmi place expresia stângace de ‘Europă cu mai multe viteze’”, a afirmat Juncker, explicând că o astfel de expresie poate să le dea românilor impresia că Bruxelles-ul „vrea să ridice o nouă Cortină de Fier. România are un viitor frumos în faţa sa, datorită şi curajului, inteligenţei românilor, care, după aderarea la UE, au dovedit că sunt parteneri fiabili şi că sunt respectaţi în Europa. Cred că România şi Uniunea Europeană pot face multe lucruri împreună”, a adăugat oficialul european.
Preşedintele Executivului UE a declarat că este fericit să sărbătorească „ziua Europei cu voi, într-un oraş, într-o ţară care îmi sunt deosebit de dragi”
„Este o ţară care îmi este dragă pentru că am putut parcurge alături de România şi de români toate etapele importante din istoria recentă Europei. Am fost convins mereu că locul natural al României este în familia europeană. „Primind România în familia europeană, am pus capăt acelui decret funest de după razboi care prevedea ca Europa să fie împărţită întotdeauna în două blocuri ireconciliabile. În mod paşnic am făcut în aşa fel încât acest decret să fie anulat de istorie”, a adăugat Juncker la recepţia oferită la Cotroceni cu ocazia Zilei Europei, felicitând poporul român pentru parcursul european.
“Noi, europenii, suntem îmbogăţiţi de prezenţa România, care a dat o nouă dimensiune Europei. Avem acces la Marea Neagra, pe care nu îl aveam înainte înţelegem mai bine vecinii apropiaţi ai României, datorită eforturilor voastre de a oferi explicaţii”, consideră preşedintele CE, exprimând recunoştina blocului comunitar.
UPDATE 14.10 Iohannis: UE a modelat Europa, transformând-o într-un spaţiu al valorilor democratice
"Niciodată Uniunea nu a traversat o perioadă mai complicată ca acum, trebuie să facă faţă simultan unor crize profunde. Sunt provocări multiple pe care trebuie să le gestionăm, fie că ne referim la situaţia de securitate de la graniţele Uniunii, la necesitatea reconfigurării proiectului european acum, suntem prima dată în istoria sa când un stat membru părăseşte Uniunea, fie că ne referim la ameninţările de natură teroristă sau la proliferarea tendinţelor eurosceptice, xenofobe. Sunt teste dificile care ne pun la încercare determinarea, solidaritatea şi poate lucrul cel mai important care defineşte acest proiect - unitatea. Cred că cel mai bun răspuns la aceste provocări este o Europă mai unită şi solidară în soluţii şi abordări. Lecţiile trecutului ne-au demonstrat că Uniunea a ieşit întărită din situaţiile de criză prin soluţii comune, eficiente şi durabile. Sunt convins că proiectul european va continua să se dezvolte dacă vom rămâne cu toţii fideli valorilor pe care este clădit întregul edificiu al UE - democraţia, libertatea, diversitatea şi toleranţa", a mai spus preşedintele Iohannis.
UPDATE 12.30 Jean Claude Juncker a sosit la Cotroceni, fiind întâmpinat de preşedintele Iohannis
Juncker a sosit la Cotroceni cu o întârziere de peste jumătate de oră faţă de programul anunţat iniţial, din cauza prelungirii şedinţei plenului reunit al Parlamentului.
La sosire, preşedintele CE l-a îmbrăţişat pe preşedintele Iohannis. Cei doi au făcut apoi fotografia oficială, iar la această oră au o întâlnire tete-a-tete, care va fi urmată de discuţii cu membrii celor două delegaţii. După încheierea acestor convorbiri, Juncker va participa la recepţia oferită de Ziua Europei de către şeful statului român.
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
UPDATE Dialog Tăriceanu-Băsescu
Tăriceanu: Domnul preşedinte Băsescu, a trecut de trei ori timpul pe care îl aveaţi alocat.
Băsescu: Da, dar eu am vorbit despre lucruri mai interesante decât ale dumneavoastră.
UPDATE Senatorul Traian Băsescu: Este un moment important şi cred că toţi avem câte ceva de povestit. Chiar şi Adrian Năstase, care chiar dacă nu va lua cuvântul, e cel care a încheiat protocolul de aderare. Să mulţumim lui Dumnezeu că suntem toţi în viaţă după 12 ani.
Îmi aduc aminte de momentul 25 martie 2007, la Berlin, când se celebrau 50 de ani de la înfiinţarea UE şi când, printr-o declaraţie se prefigura modificarea tratatelor cosntitutie. Îmi aduc aminte de fortul extraordinar care a urmat declaraţiei de la Berlin pe tot parcursul anului, în toate consiliile europene când a fost revizuit tratatul fondator şi s-a ajuns la forma celui pe care îl semnam cu Juncker şi ceilalţi reprezentanţi ai statelor membre.
Anul acesta s-a semnat o declaraţie pe care şi preşedintele nostru a semnat-o în care s-a stabilit că pot exista şi dezvoltări paralele, cu ritmuri şi intensităţi diferite. Convingerea mea e că Declaraţia de la Roma va genera o nouă revizuire a Tratatului de la Lisabona.
Eu sunt un optimist legat de evoluţiile UE. depinde de noi unde vrem să fim în interiorul UE. Nu voi ezista să susţin că UE e o realitate care vorbeşte de la sine de puterea solidarităţii şi despre pace. Am un disagreement cu Juncker încă din vremea celor 10 ani de mandat. Dacă Juncker nu e un promotor al statelor unite ale Europei, eu sunt unul din politicienii care susţin că trebuie create aceste state. Până să ajungem la ele, despre care sunt convins că nu ne va vorbi următoarea revizuire a tratatului, marea problemă a UE e integrarea. Integrarea statelor cât mai mult posibil. De ce? Procesele de globalizare fac imposibil ca vreo unul din statele UE să reziste singur în competiţia globalizării.
De 3 ani România îndeplineşte criteriile de intrare în zona Euro. De ce nu intrăm? Pentru că sunt câţiva lideri nu vor să intrăm.
UPDATE Liviu Dragnea, preşedinte al Camerei Deputaţilor: Vreau să spun de la început faptul că în opinia mea este primul oficial european care în Parlamentul român vorbeşte cu respect despre români. Vedem azi că UE trece prin schimbări. Structurile încep să fie reaşezate. E un moment de răscruce.
Eu cred că în faţa acestui moment, UE are şansa de a se relansa, de a se debarasa de mecanismele ineficiente. România nu a fost în Uniunea de la început. În schimb, românii au privit mereu spre UE ca pe un model de succes, ca model politic şi social care generează respect şi prosperitate.
Eu îmi fac datoria să vă spun că această expresie, ritmuri diferite, a fost comentată cu multă emoţie şi îngrijorare. Eu cred că scopul UE e de a diminua decalajele şi diferenţele pentru ca într-un timp scurt să mergem pe acelaşi ritm.
UPDATE Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului: Tucidide a scris cândva că, pentru oamenii politici, speranţa este un prost sfătuitor. La şaizeci de ani de la fondarea Comunităţilor europene şi la zece ani de la integrarea României în Uniunea europeană este momentul să constatăm că speranţele pe care naţiunile occidentale şi România deopotrivă şi le-au pus în procesul de construcţie europeană, mai întâi după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, apoi după căderea zidului Berlinului s-au dovedit, prin excepţie, cel mai bun sfat pe care popoarele Europei l-au primit vreodată de la oamenii lor politici.
Într-adevăr locul de naştere al proiectului european a fost gândirea fondatorilor pe care o cunoaştem sau ar trebui să o cunoaştem. Tratatul şi politicile publice pe care le-a pus în mişcare nu au fost decât întruchiparea politică a unei speranţe de felul celor pe care Tucidide le considera amăgitoare în numele unei raţionalităţi pragmatice. Tucidide le considera amăgitoare în numele acestei raţionalităţi pragmatice dar fondatorii au îndrăznit să-şi imagineze - deşi toate lecţiile istoriei îi descurajau să o facă - că destinul istoric al celor şase ţări iniţiale este cooperarea în pace şi libertate. Proiectul lor a reuşit dincolo de tot ceea ce Adenauer, Schuman, De Gasperi ori Monnet puteau anticipa. Un martor indiscutabil al reuşitei lor este prezenţa în Parlamentul României a Preşedintelui Comisiei Europene. Fondatorii nu aveau cum să prevadă cât de eliberator este proiectul pe care l-au gândit.
Condiţiile istorice în care Europa unită a fost întemeiată lăsau în afara domeniului posibilului ideea că naţiunile din centrul şi estul Europei, aflate sub ocupaţie şi tutelă sovietică, vor deveni vreodată parte a proiectului european. Mai mult chiar, Comunităţile europene au fost în mod explicit un proiect de solidaritate între naţiuni, alternativ faţă de cel al internaţionalei comuniste şi al Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, celebrul CAER. În bună măsură, procesul de construcţie europeană a fost declanşat de cele şase naţiuni fondatoare tocmai pentru a îndigui influenţa în vest a modelului politic şi economic totalitar care, în anii 1950 şi 1960, nutrea evidente ambiţii de globalizare.
Nu este de aceea de mirare că, deîndată ce totalitarismul comunist de tip sovietic a fost aruncat la groapa de gunoi a istoriei, România s-a îndreptat în mod spontan, alături de celelalte naţiuni din Europa centrală şi de est, către Uniunea Europeană. Desigur, în 1990, pentru economiile atinse de declin ale ţărilor din această regiune, Europa celor doisprezece era înainte de toate o promisiune de dezvoltare durabilă şi de prosperitate generalizată. Nu ar trebui să subestimăm nici un moment forţa de atracţie a modelului economic şi social european.
Au existat însă şi alte motive, tot atât de puternice, pentru care România, asemeni altor ţări din regiune, s-a îndreptat în chip natural către Uniunea europeană. Şi primul dintre aceste motive este identitatea. Discursul identitar a căpătat astăzi, din păcate, conotaţii naţionaliste şi populiste pretutindeni în Europa. Lucrurile stăteau cu totul altfel acum douăzeci şi şapte de ani. Societatea românească experimentase regimul comunist ca pe un exil. Integrarea europeană a părut să fie, înainte de orice altceva, o întoarcere la origini.
„Întoarcerea în Europa” a fost, a doua zi după căderea comunismului, definiţia cea mai scurtă şi cuprinzătoare dată de români, ca şi de cehi, polonezi, maghiari ori baltici, complicatului proces de transformare postcomunistă. Această reîntoarcere în Europa nu avea alternativă imaginabilă ori dezirabilă. Numai în Uniunea europeană România îşi putea regăsi şi reîntregi identitatea. Este meritul Consiliului european de la Copenhaga din 1993 de a fi recunoscut vocaţia României de a se alătura Uniunii cu drepturi depline.
La zece ani de la integrarea României, a sosit timpul să admitem că Tucidide nu a avut dreptate. Speranţa europeană a românilor a fost un bun sfătuitor. Trăim astăzi într-o ţară cu totul diferită de cea care se scutura de totalitarism în 1989.Avuţia naţională, calitatea vieţii, eficacitatea raporturilor dintre stat şi cetăţeni, randamentul politicilor publice nu numai că au crescut exponenţial, dar şi-au schimbat şi natura.
Cu toate imperfecţiunile sale, statul se pune din ce în ce mai mult la dispoziţia cetăţenilor şi se străduieşte să le ofere serviciile publice necesare unei vieţi tot mai decente.
Să recunoaştem că cele mai puţine transformări le-a avut versantul represiv al statului. Prin serviciile speciale, prin parchete, prin destule curţi de justiţie, fantoma comunismului încă mai bântuie. Mentalitatea, comportamentele şi procedurile nu s-au primenit îndeajuns. Ceea ce stârneşte uimirea societăţii de câţiva ani este faptul că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles.
Cel puţin atunci când tratează cu România, anumiţi funcţionari ai Comisiei Europene par să fi pierdut ştiinţa părinţilor fondatori de a recunoaşte imediat şi de a respinge hotărât derapajele autoritare şi discreţionare ale agenţiilor represive ale statului. Noi, care, ca şi Adenauer, De Gasperi şi Schuman, am trăit experienţa totalitară, am învăţat să nu confundăm represiunea nedreaptă şi abuzul de putere cu statul de drept.
Pentru a reveni la zilele noastre, n-ar trebui să lăsăm cadă astăzi, în locul cortinei de fier care separa cândva Europa în curs de integrare de Europa dominaţiei sovietice, alte cortine, de data aceasta de catifea, menite să opereze distincţii în interiorul statelor-membre, ca şi între statele-membre. Tocmai de aceea şi pentru a împiedica ca insatisfacţiile să se difuzeze şi să se acumuleze în societate este nimerit să ne întoarcem, în căutarea inspiraţiei, la gândirea părinţilor fondatorilor. Este necesar în primul rând să luăm în serios cuvintele pe care le-au utilizat. Tendinţa dominantă în anii 1940 şi 1950 era cea de a crea organizaţii internaţionale sau interguvernamentale. Unele, ca ONU sau NATO, dăinuie până astăzi.
Cu toate acestea, Robert Schuman, Alcide De Gasperi şi Konrad Adenauer au ales să fondeze o comunitate. Au fondat în realitate mai multe. Au creat o comunitate de comunităţi. Numele pe care l-au dat construcţiei lor instituţionale nu este întâmplător, ci ascunde un întreg program filosofic şi politic. Oricât de incorect politic ar putea suna acest lucru pentru unii în ziua de astăzi, spiritul care i-a animat, inclusiv în alegerea cuvintelor, a fost cel al umanismului creştin. Este spiritul democraţiei creştine, pe care Preşedintele Juncker o reprezintă în vremea noastră cu fidelitate şi strălucire.
Cei trei detestau atât mecanica birocratică a totalitarismului, cât şi emotivitatea incontrolabilă a tiraniei majorităţii. Le fusese dat celor trei, ca şi întregii lor generaţii, să traverseze experienţa ambelor patologii politice. Au conceput deci o comunitate fondată pe deliberare, consens şi co-responsabilitate, în care toate statele-membre, indiferent de mărime, urmau să joace un rol principal.
Iată înţelepciunea pe care o moştenim, pe care se pare că am uitat-o şi pe care se cuvine să o revendicăm în acest moment de transformare a Uniunii Europene. Să recunoaştem: Uniunea a înghiţit Comunităţile şi procedează după o logică diferită de cea imaginată de fondatori. Directivele înlocuiesc adesea deliberarea. Aplauzele spectatorilor pentru scenariile la care n-au contribuit sunt botezate putere de co-decizie. Ni se propun rute către viitor ce comportă mai multe viteze.
UPDATE Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: Domnilor preşedinţi, domnule premier, domnule fost ministru al României, sunt foarte fericit să mă întoc la Bucureşti. Ştiu că uneori e un clişeu să spun acest lucru. Ultima dată am fost în 2003. E o onoare să vă pot vorbi astăzi, vouă, Parlamentului. Sunteţi un popor curajos, angajat. Anul acesta sărbătorim 10 ani de la aderarea României la UE. 1 ianuarie 2007 e o dată istorică a României. Cu acea ocazie ne-am unit şi astfel România a aderat la această familie ca şi alte popoare europene trecând peste toate problemele legate de cele două războiae mondiale.
Vreau să vorbesc de reconcilierea geografică şi istorică a Europei. Lărgirea UE şi aderarea României şi a altor state a adus pacea şi libertatea. Am susţinut întotdeauna aderarea României la UE. România şi UE sunt lucruri care merg împreună. Sunt legate printr-o comuniune a destinului. I-am cunoscut pe preşedinţii şi primii-miniştrii din România democratică. O coincidenţă fericită a făcut ca în decembrie 1997 într-un Consiliu al UE am decis aderarea de mai târziu a României. E mai mult decât o întâmplare, e un simbol.
Europa e o poveste a mai multor inimi care bat împreună. Mă adresez în franceză pentru că dumneavoastră şi eu aparţinem acestei familii a francofoniei. Mereu am fost suprins că atunci când primesc pe cineva care e membru al francofoniei e moda momentului să se adreseze în engleză. De exemplu, când am venit în Transilvania puteam vorbi luxemburgheza. Nu trebuie crezută propaganda germană care spune că de fapt primii care au venit în Transilvania sunt saxonii. Sunt, de fapt, luxemburghezii.
Prin aderarea României UE îşi face simţită prezenţa la Marea Neagră. UE a pus accentul pe tânăra democraţie a României. Nu e o întâmplare că i-am dat doamnei Creţu responsabilitatea politicilor de solidaritate şi coeziune. Face o muncă foarte bună la Bruxelles.
Mă bucur de drumul pe care l-am parcurs, dar acest drum a fost dificil. Mulţi europeni nu cunosc efortul făcut de români. Trebuie ca România să poată să fie membră a spaţiului Schengen pentru că e un lucru meritat. Trebuie să creăm punţii în sânul naţiunilor noastre. Trebuie să dăm în permanenţă ce avem noi mai bun pentru ca acest popor, adeseori martirizat, să fie acum artizanul păcii în cadrul UE şi în lume. Eu doresc să apăr această vocaţie a Europei. Doresc să protejez paşii făcuţi de Europa. Vreau să fiu limpede. În Europa nu sunt ţări care să fie mai bune sau care să valoreze mai mult. Toate sunt egale în drepturi şi demnităţi. Nu există ţări de mâna a doua. Eu fac legământ că rămânând unită Europa va face lucruri extraordinare. Europa a fost divizată în trecut. Însă acum Europa avansează împreună. Putem avansa împreună, dar pe ritmuri diferite. Deja sunt mai multe viteze şi scrie şi în tratate. Avem cooperarea întărită.
România nu e printre statele fondatoare. Prima formă întărită de cooperare datează din 2010. România a fost de atunci una din ţările care a semnat. Europa cetăţenilor e Europa justiţiei pentru cetăţeni. România e una din cele 17 state care a fost pentru înfiinţarea unui Parchet european pentru combaterea fraudelor.
Dezbaterea adevărată este cea despre cooperarea ţărilor noastre. În prezent, naţiunile europene cooperează, dar trebuie să continue şi mai mult. De aceea, mi-am dorit ca, Comisia mea să fie un eşafodaj politic şi să răspundă doleanţelor partidelor naţionale. Îmi doresc ca atât CE, cât şi UE să nu interfereze în viaţa de zi cu zi a oamenilor, ci să contribuie în domenii care pot schimba viaţa.
În 2019, ţara dumneavoastră va prelua pentru prima oară preşedinţia Consiliului UE. E un moment important. Eu am fost preşedinte de 5 ori. E un moment important în istoria României şi în istoria UE.
UPDATE Băsescu, pupat pe frunte de Juncker
Jean-Claude Juncker s-a salutat cu mai mulţi foşti premieri, dar şi cu Traian Băsescu, pe care l-a pupat pe frunte. De asemenea, la acest eveniment e prezent şi Adrian Năstase, fost premier al României.
UPDATE Jean-Claude Juncker a ajuns la Parlament. Acesta a venit însoţit de Corina Creţu.
„În context, amintim faptul că la începutul lunii martie Comisia Europeană a lansat un proces de reflecţie privind această temă, propunând mai multe scenarii pentru modul în care ar putea să avanseze UNiunea Europeană. De asemenea, în 25 martie, şefii de stat şi de guvern au adoptat, în format UE27, Declaraţia de la Roma, document prin care sunt reafirmate ataşamentul faţă de proiectul european şi dorinţa unui viitor comun”, se arată în solicitarea adresată Parlamentului.
Jean-Claude Juncker va avea zi întrevederi şi cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu.
De asemenea, de la ora 17.00, preşedintele Comisiei Europene şi comisarul Corina Creţu vor avea un fialog cu cetăţenii la Muzeul de Artă al României.
Se încarcă comentariile...
