Chiar daca nu a produs urme adanci in reactia publicului, luna iunie a fost de departe cea mai fierbinte perioada de conflict politic de la alegerile prezidentiale si pana in prezent. Taberele au ramas mai mult sau mai putin aceleasi. Ce s-a schimbat a fost strategia competitorilor. O scurta retrospectiva ne arata ca, printre cirese si alte bunatati de seson, iunie a fost realmente un cuptor pentru fruntile politicienilor din toate partidele.

Care au fost evenimentele care au marcat aceasta perioada?

1. Agenda publica a continuat sa fie dominata de actiunile procurorilor DNA. Indiferent de numele vizate, constanta a fost reprezentata de perchezitiile, audierile si arestarile preventive ale DNA. Telejustitia, fenomen blamat de presedintele Iohannis la inceputul acestui an, a atins apogeul in luna care tocmai a trecut.

2. DNA l-a pus sub urmărire penală pe Victor Ponta. Decizie care a fost speculata de presedintele Iohannis si liderii PNL, care au profitat de acest demers pentru a cere demisia premierului. Au urmat, in aceasta ordine, refuzul demisiei din partea lui Victor Ponta si o absenta indelungata cauzata de operatia din Turcia.

3. Coalitia de guvernare a trecut doua teste: cererea DNA in cazul Ponta si motiunea de cenzura. PSD-UNPR-ALDE au dat un vot negativ în Parlament în privinţa cererii DNA, care dorea ridicarea imunitatii lui Victor Ponta pe acuza conflictului de interese (231 contra vs. 120 pentru). Al doilea test, motiunea de cenzura a PNL, a picat la vot, dat fiind ca opozitia nu a reusit sa convinga alti parlamentari din arcul puterii sa li se alature in demersul debarcarii Guvernului Ponta.

4. Lideri marcanti ai PNL, urmariti penal de catre DNA. Chiar daca in comparatie cu anchetarea premierului orice alt dosar instrumentat de DNA paleste, in iunie procurorii au avut in vizorul lor doua personaje extrem de importante din vechiul PNL: Andrei Chiliman si Dan Motreanu, ambii prim-vicepresedinti in noua formatiune. Efectul indirect: o reechilibrare a discursului anti-coruptie din interiorul noului PNL, dupa ce un prim val de anchete parea sa loveasca mai tare in fosta tabara PDL.

5. Noul Cod Fiscal – cea mai importanta reforma fiscala din ultimul deceniu. Adoptata in urma unui consens politic general, noua legislatie in domeniul fiscal este poate cel mai bun proiect cu impact direct in vietile romanilor si a business-urilor din tara noastra. Pe cat de major a fost subiectul, dezbatut de altfel din februarie si pana in iunie pe posturile TV, ziua adoptarii sale a fost eclipsata de alte evenimente ... politice.

6. Propunerea lui Mihai Razvan Ungureanu pentru sefia SIE. Strategic, nu putea veni intr-un moment mai bun pentru tabara prezidentiala. Lansata in aceeasi zi in care Parlamentul vota pentru noul Cod Fiscal, propunerea presedintelui a reusit sa eclipseze (mediatic) revolutia in domeniul fiscalitatii. Votul ulterior, prin care MRU s-a (re)instalat in fruntea SIE, a fost interpretat de analisti si promovat de cei din PNL drept un semnal ca, din toamna, poate functiona si in cazul unei motiuni de cenzura.

7. Consolidarea UNPR si operationalizarea conceptului de “interes national”. Absorbtia ramasitelor fostului PPDD, in paralel cu interimatul lui Gabriel Oprea in fruntea Guvernului, respectiv votul dat de formatiunea acestuia in cazul MRU au (re)adus in prim-plan importanta partidului-balama. Cu un UDMR care in actuala configuratie politica poate conta doar in momentele majore, UNPR s-a pozitionat drept actorul politic care trebuie si poate fi convins atat de PSD, cat si de PNL. Vestea proasta este pentru celelalte mici formatiuni sau grupari din Parlament, care privesc cu o oarecare frustrare la importanta care se acorda celor din UNPR. Trademark-ul „Interesul national”, umbrela fluida care poate imbraca multe forme, face ca moleculele din UNPR sa actioneze oarecum ciudat: puternic coeziv in interiorul grupului, dovada ca UNPR a actionat in linia trasata de liderul sau, si relativ alunecos in exteriorul acestuia, dovada ca la capitolul „cum va juca pe viitor UNPR?” parerile si predictiile sunt impartite. Dovada ca batalia politica se da (si) pe voturile UNPR este si faptul ca am insistat cel mai mult pe acest ultim punct.

Ce urmeaza? Cum va arata vara care deja a inceput la maxime mult peste media ultimilor ani?

Cu Parlamentul intrat in vacanta, cu un Victor Ponta revenit din Turcia, un presedinte Iohannis din ce in ce mai implicat in politica interna si PNL ceva mai increzator in sansele de a ajunge la guvernare, mi-e teama ca nu ne vom plictisi in sezonul estival.

Perioada urmatoare va fi caracterizata de foarte multa negociere. PSD si UNPR trebuie sa decida daca vor merge sau nu impreuna la alegerile locale si parlamentare de anul viitor. Inutil sa mai spun ca sustinerea pana in panzele albe va fi o componenta centrala a acestei negocieri. Iar sperantele UNPR-ului ca, la anul pe vremea aceasta, sa iasa performant din alegerile locale tine de existenta unei structuri capabile sa garanteze acele rezultate. Structura care nu poate fi decat PSD-ul.

Klaus Iohannis trebuie sa spuna daca va merge in continuare pe aceasta carte. In paralel, PNL trebuie sa se decida ce este dispus sa dea pentru a prelua guvernarea. Intr-un scenariu cu PNL (re)venit la guvernare, totul ar trebui sa fie „bine facut”: de la numele prinse in viitorul cabinet la persoana primului-ministru, guvernul liberalilor ar trebui sa functioneze ca uns inca din prima zi. Altfel, le va fi foarte greu sa argumenteze griparea motorului economiei, cat timp sub Ponta tara nu o duce chiar atat de rau, cu 4,2% crestere economica in T1.

DNA trebuie sa raspunda la intrebarea: procurorii anti-coruptie intra vreodata in concediu? Peste vara, incatusarile nu fac atat de mult rating. Deci cel mai probabil lucrurile, daca tot e sa fie lamurite, vor trebui transate pana in luna august. Romania, 2015 – toropeala fara precedent pe malurile Dambovitei.