Iohannis, la şefia Consiliului European. Cum s-au aprins politicienii de la un simplu foc de paie

Iohannis, la şefia Consiliului European. Cum s-au aprins
politicienii de la un simplu foc de paie

Klaus Iohannis şi Donald Tusk

Ştirea că preşedintele Klaus Iohannis ar putea fi numit la şefia Consiliului European e, de fapt, o informaţie mai veche, vânturată din nou, fără a fi racordată la actualitate. Surse politice susţin pentru „Adevărul“ că Iohannis e interesat strict de Cotroceni, însă adversarii săi au mirosit imediat oportunitatea politică de a-l trimite la Bruxelles.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele Klaus Iohannis se numără printre liderii politici favoriţi pentru a prelua preşedinţia Consiliului European, potrivit unui articol publicat de Financial Times. Pe aceeaşi listă se mai regăsesc premierii Belgiei (Charles Michel), Luxemburgului (Xavier Bettel) şi Portugaliei (Antonio Costa). În pezent, preşedinţia Consiliului European este deţinută de polonezul Donald Tusk, mandatul său urmând să expire la 1 decembrie.

Discuţia despre şefia Consiliului European vine în contextul în care liderii europeni încep negocierile la Bruxelles pentru şefia principalelor instituţii UE: Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European şi Banca Europeană. Germania şi Franţa îşi dispută conducerea Comisiei Europene (cea mai important instituţie politică a UE) şi a Băncii Europene. Postul de preşedinte al Consiliului European, reuniunea şefilor de stat şi de guvern din UE, aşadar o funcţie mai degrabă simbolică, ar reveni unei ţări din Estul Europei, potrivit unei înţelegeri dimplomatice între state. În acest context numele preşedinteleui Klaus Iohannis a apărut din nou ca posibilă variantă pentru Consiliul European. Şi anul trecut presa internaţională a scris că Iohannis  ar putea fi succesorul lui Donald Tusk, însă şeful statului e interesat strict de un nou mandat de preşedinte al României, susţin surse politice pentru „Adevărul“.

„Preşedintele Consiliului European are un rol mai degrabă  birocratic: prezidează summiturile europene şi negociază acorduri. Însă decizia aparţine statelor. De aceea, funcţia de preşedinte al României are o greutate net superioară. De ce s-ar duce Iohannis la Bruxelles, când aproape că are asigurat al doilea mandat ca preşedinte al ţării? Exclus!“, susţin surse diplomatice pentru „Adevărul“.

Ponta visează scenarii
Deşi negocierile pentru instituţiile europene sunt abia la început, liderul ProRomânia, Victor Ponta, îl vede deja pe Iohannis la Bruxelles, iar în locul său pe Călin Popescu Tăriceanu.  „Dacă Klaus Iohannis pleacă în septembrie la Bruxelles, în mod constituţional îl vom avea pe Călin Popescu Tăriceanu ca preşedinte interimar până pe 20 decembrie - nici asta nu este rău, nu?“, a scris Ponta pe Facebook, cu trimitere la faptul că mandatul preşedintelui Klaus Iohannis expiră pe 20 decembrie, iar cel care îi ia locul, în caz că postul rămâne vacant, e preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu care Ponta are o relaţie foarte apropiată. În 2014, Tăriceanu a rupt PNL şi a format ALDE pentru a rămâne al guvernare alături de Victor Ponta, pe atunci lider al PSD.

Replica a venit de la europarlamentarul Cristian Preda, membru PLUS. „Văd că Ponta îl şi vede plecat pe Iohannis în septembrie în fruntea Consiliului European, sugerând că-n locul lui ar veni interimar la Cotroceni Tăriceanu. Totul e manipulare în ce scrie «dottore»: 1. Tusk îşi termină mandatul de preşedinte al Consiliului European pe 1 decembrie, nu-n septembrie, aşa că nu va fi înlocuit peste două luni, ci peste cinci luni şi jumătate. 2. Preşedintele a anunţat că va candida acasă, nu-n UE. 3. Dacă, prin minune Klaus Iohannis e numit în fruntea Consiliului, el va fi înlocuit ( la Cotroceni - n.r) de cel care va câştiga scrutinul din (probabil) 3 şi 17 noiembrie“, a scris Cristian Preda pe Facebook.

Câteva explicaţii de context: mandatul preşedintelui Klaus Iohannis se sfârşeşte în decembrie, însă Guvernul e obligat să organizeze alegeri prezidenţiale cu o lună mai devreme. În urmă cu cinci ani., turul doi al alegerilor prezidenţiale a avut loc pe 16 noiembrie. Anul acesta, ar putea fi organizat duminică, 17 noiembrie, deci înainte ca Donald Tusk să termine mandatul în fruntea Consiliului European. Tusk a fost ales în iunie 2017 pentru un nou mandat de doi ani şi jumătate, care expiră la 30 noiembrie.

Mai trebuie să vrea şi Grivei, adică mai trebuie să dorească asta şi preşedintele României.
Rareş Bogdan, europarlamentar PNL

„Iohannis nu se gândeşte la o altă carieră“
Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan, unul dintre apropiaţii lui Klaus Iohannis, susţine că preşedintele nu e interest de Bruxelles.  „Mai trebuie să vrea şi Grivei, adică mai trebuie să dorească asta şi preşedintele României, care şi-a exprimat dorinţa de a candida pentru al doilea mandat la Cotroceni şi pentru a merge mai departe pe acest proiect politic. Deci domnia sa nu a spus nici măcar o clipă că ar abandona funcţia prezidenţială din România pentru una de foarte mare reprezentare la nivel european“, a spus Rareş Bogdan. Eurodeputatul PNL  a precizat că ultima dată a vorbit cu preşedintele în urmă cu două zile, de ziua acestuia, dar nu crede că s-a schimbat ceva între timp. „Cred că domnia sa este extrem de încântat şi mulţumit de modul în care este privit de români, de modul în care este privit de către marea masă a românilor în sondajele de opinie. Din câte ştiu eu – şi cred că ştiu destul de bine -, domnul preşedinte Iohannis nu se gândeşte la o altă carieră, la una internaţională“, a mai declarat eurodeputatul PNL.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: