Partidul ar fi trecut mult mai uşor peste criza politică, mobilizat împotriva inamicului, acuzând din nou „încălcarea Constituţiei”, „tentativa de lovitură de stat” şi „încălcarea voinţei electoratului care a decis ca PSD să fie la guvernare”.  

Strategia lui Iohannis arată că preşedintele a ales să ridice nivelul jocului, mult peste ceea ce practică PSD. În loc să se ia la trântă cu un partid-stat din ce în ce mai acaparator, preşedintele se distanţează de mizele mici şi încearcă să se poziţioneze mult mai sus, la nivelul politicilor globale.

Vizita la Washington a fost un succes şi i-a adus puncte importante preşedintelui. Conferinţa de presă cumună cu Donald Trump a generat o ştire importantă pentru întreaga  presă internaţională: liderul de la Casa Albă susţine articolul 5 al Alianţei Nord-Atlantice, declaraţie explicită pe care Trump refuzase să o facă la summitul NATO de la Bruxelles.

Au urmat rapid întâlnirile lui Klaus Iohannis cu Angela Merkel şi Emmanuel Macron, cei doi lideri de la care se aşteaptă relansarea proiectului european.

Un asemenea turneu pe ambele maluri ale Atlanticului nu s-a mai văzut de mult în ceea ce priveşte un preşedinte al României. Relaţiile UE-Statele Unite, după venirea lui Trump la Casa Albă, au rămas în sfera incertitudinii, ba chiar au ajuns la nivelul la care cancelarul Merkel să se simtă îndreptăţită să spună că „Europa trebuie să-şi ia destinul în propriile mâini”. Normal, că într-un asemenea context, cine reuşeşte să aibă un dialog deschis cu preşedintele American şi îi vorbeşte despre necesitatea unei legături transatlantice solide, devine o persoană de interes cu care vrei să discuţi în orice capitală europeană.

Urmează, la sfârşitul acestei săptămâni, întânirea de la Varşovia, „Summitul Celor Trei Mări”, unde ca oaspete special va veni şi Donald Trump. Liderii a 12 ţări, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria, Croaţia, Slovenia, România, Bulgaria vor discuta un proiect ambiţios de dezvoltare a întregii regiuni pe axa Nord-Sud, de la Marea Baltică la ţărmurile Marii Adriatice şi Mării Negre.

Este un plan major care porneşte de la ideea că ţările de la frontiera estică a NATO şi UE care resimt ameninţarea Rusiei pot deveni mai sigure şi mai prospere prin interconectare şi investiţii majore în infrastructură. Individual, toate aceste ţări s-au concentrat pe investiţii Est-Vest care să le lege de Europa Occidentală. Este momentul unei dezvoltări pe axa Nord-Sud care ar creşte semnificativ economia în întreaga regiune. Pilonul principal al planului Celor Trei Mări îl reprezintă conexiunea energetică de la Marea Baltică la Adriatică şi Marea Neagră, ceea ce din punct de vedere strategic ar însemna anihilarea poziţiei dominante a Rusiei în aprovizionarea cu hidrocarburi. Arma gazului natural pe care Moscova a avut-o atâta timp la dispoziţie şi-ar pierde utilitatea. Primii paşi au fost făcuţi la Marea Baltică prin construirea terminalelor de gaz lichefiat, ceea ce permite importuri semnificative chiar din America, ţară care a devenit jucător pe piaţa exporturilor de energie în urma revoluţiei în producţia de gaze de şist.

Bucureştiul are o carte unică: relaţii de parteneriat strategic reîntărite de Donald Trump cu ocazia vizitei preşedintelui Iohannis la Washington, ataşamentul faţă de Europa integrată, relaţii foarte strânse cu Germania şi Franţa şi un parteneriat strategic cu Polonia.

Preşedintele Trump, ca susţinător al industriei petroliere americane, nu are cum să nu fie şi un suporter al unui asemenea proiect.

De altfel, America a susţinut iniţiativa Celor Trei Mări încă de la început, şi a promovat-o pe agendă, iar noua administraţie dă un mesaj clar în acest sens prin prezenţa preşedintelui Trump la Varşovia.

Planul prevede şi alte domenii strategice, cum sunt liniile feroviare de mare viteză, autostrăzile, dezvoltarea infrastructurii de transport aerian şi naval,interconectarea liniilor de curent electric. În ceea ce priveşte autostrăzile, proiectul Via Carpatia vizează ţinta ambiţioasă de a uni portul baltic Klaipeda cu Salonicul, trecând prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Grecia. 

Iniţiativa Celor Trei Mări are nevoie de finanţări de miliarde şi de cooperare într-o Europă care se teme de sciziuni. Deja se vorbeşte despre efectul  pe care l-ar avea vizita lui Trump de încurajare a Poloniei în atitudinea faţă de nucleul dur franco-german şi planurile acestora de integrare mai profundă a Uniunii Europene.

Dar tocmai acest context oferă o poziţie specială pentru România. Bucureştiul are o carte unică: relaţii de parteneriat strategic reîntărite de Donald Trump cu ocazia vizitei preşedintelui Iohannis la Washington, ataşamentul faţă de Europa integrată, relaţii foarte strânse cu Germania şi Franţa şi un parteneriat strategic cu Polonia. Pentru orice partener este o poziţie care nu poate fi ignorată.