Iohannis şi Ponta - stare de război

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Klaus Iohannis nu a socotit util să salute revenirea pe neaşteptate în ţară a premierului Victor Ponta după lungul lui concediu medical petrecut la Istanbul nici aşteptându-l cu flori pe aeroport, nici întinzându-i covorul roşu de la Cotroceni.

De altfel, aşa după cum s-a putut observa fără niciun fel de efort, dl Ponta chiar a evitat o vizită la Palatul prezidenţial, absentând vineri, cam fără motiv, de la ceremonia, altminteri scurtă, prilejuită de depunerea jurământului de noul ministru al Transporturilor, dl. Iulian Matache.

În schimb, dl. Iohannis a avut grijă ca pe toată durata săptămânii ce se încheie să îi arate d-lui Ponta cât îi e de dezagreabilă revenirea ca şi prezenţa domniei sale. Şi să marcheze, prin cel puţin trei gesturi, faptul că, în viitor, colaborarea instituţională dintre domniasa şi premier va fi cu mult mai plină de evenimente, dar şi de asperităţi decât s-a manifestat ea în primele şase-şapte luni de mandat prezidenţial.

Preşedintele a reiterat la începutul săptămânii solicitarea de demisie din iunie, a respins desemnarea dlui Mihai Fifor în calitate de ministru al Transporturilor şi a trimis spre reexaminare Parlamentului proiectul noului Cod fiscal. E vorba despre gesturi cu o semnificaţie deopotrivă politică şi simbolică ce spun multe despre războiul rece care s-a instalat între Palate. Un război pe care premierul Ponta l-a marcat, la rându-i, dar în cel mai josnic mod cu putinţă, cu o salvă de postări imunde pe facebook, însăilând cuvinte jignitoare de absolvent cu diplomă de merit de la Academia de partid „Ştefan Gheorghiu”, atât la adresa d-lui Iohannis cât şi la cea a PNL. Postări grăitoare pentru educaţia deficitară a omului şi cetăţeanului Ponta Victor ca şi despre micimea şi lipsa de responsabilitate a omului politic omonim.

Dacă analizăm cât de cât cu atenţie cele trei gesturi ale preşedintelui Iohannis menţionate mai sus, nu se poate să nu constatăm că ele sunt justificate. Chiar dacă solicitarea de demisie nu beneficiază de temei constituţional. Ci doar de fundament moral şi de imagine. Despre ce e vorba în realitate

1. Actuala situaţie juridică a premierului nu face deloc bine României readucând-o la condiţia de excepţie de la regula şi de la conduita europeană.

2. Dl. Fifor nu are nici în clin, nici în mânecă cu transporturile, iar situaţia nicidecum de invidiat în care se află acestea chiar impune ca în fruntea ministerului de resort să se afle un specialist, nu un om de partid recompensat cu un post ministerial pentru merite doar de PSD ştiute.

3.Codul fiscal a fost adoptat prin consens parlamentar, dar presupune o mare doză de risc pe care preşedintele, avertizat de redutabili analişti economici, e îndreptăţit să o socotească ca fiind primejdioasă pentru stabilitatea economică a ţării.  Şi să ceară, în consecinţă, Parlamentului să mai măsoare o dată înainte de a croi prost.

Fireşte, decizia dlui Klaus Iohannis de a retrimite Parlamentului Codul cu pricina ridică o seamă de probleme. O primă categorie îl vizează pe dl. Iohannis însuşi fiindcă preşedintele e confruntat cu declaraţiile şi promisiunile domniei sale din timpul campaniei electorale. Care sunt extrem de apropiate de strategiile fiscale propuse de coaliţia guvernamentală şi girate de votul aleşilor. Cum preşedintele nu e prea vorbăreţ şi nici dornic să apară la televizor nu e, niciun ziarist nu a avut şansa de a-l invita pe şeful Statului să îşi explice cauzele inconsecvenţei. Nu ştiu dacă aceste tăceri chiar îi sunt favorabile dlui Iohannis. Deocamdată, e sigur că ele au generat cel mai adesea comentarii ostile care, în cazul de faţă, au, parcă, un plus de îndreptăţire.  

În al doilea rând, decizia preşedintelui pune în încurcătură conducerea PNL. un partid care, prin votul parlamentarilor săi, nu doar că a girat proiectul, ba chiar, prin vocea copreşedinţilor săi, dna Alina Gorghiu şi dl. Vasile Blaga, a reclamat paternitatea asupra unora dintre prevederi. Printre care aceea referitoare la scăderea TVA la 19%. Pentru moment, nimeni din conducerea PNL nu a avut curajul de a ieşi în faţa presei şi a spune cum priveşte partidul decizia preşedintelui şi ce va face PNL cu ocazia rediscutării Codului în plănuita sesiune extraordinară a Parlamentului de la finele lunii august. Dna Gorghiu, dl Blaga şi dl Predoiu au făcut declaraţii din care nu înţelegi decât că sunt politicianiste, iar eterna fripturistă Andreea Paul Vass doreşte pe mai departe scăderea TVA. Situaţia e de două ori complicată pentru liberalii mai noi sau mai vechi. Mai întâi pentru că proiectul de cod fiscal e de inspiraţie liberală, apoi pentru că se află în situaţia de a-şi mai preciza o dată, nu în cea mai confortabilă împrejurare cu putinţă, relaţia cu dl. Iohannis.

Un preşedinte de la care cu toţii aşteaptă gestul miraculos în urma căruia PNL să acceadă la guvernare. Or, e mai greu de spus dacă, în pofida declaraţiilor sale, preşedintele e chiar dispus să facă acest gest. Fie şi numai pentru că o schimbare de majoritate şi de guvern, altfel decât ca urmare a unor alegeri, ar spori responsabilităţile dlui Iohannis. În capul căruia s-ar sparge eventualele nereuşite ale unui partid ce nu prea se arată pregătit pentru preluarea guvernării. Oricât ar spune dna Gorghiu, dl. Blaga sau dl. Predoiu altceva. Unde mai pui că nu e tocmai clar dacă dl. Iohannis chiar şi-l doreşte pe dl. Predoiu premier.  

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite