Iohannis a pierdut războiul!

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

După câteva săptămâni de tensiuni, discuţii, întrevederi şi convorbiri telefonice, întreg mapamondul aşteaptă cu sufletul la gură deznodământul situaţiei din Ucraina.

Serviciile de infomaţii din SUA şi alte state membre al NATO dau ca sigură invazia militară a Rusiei în Ucraina, iar diverşi politicieni, analişti şi alte voci din mass-media se întrec să prezinte diverse scenarii în privinţa consecinţelor pe care un eventual conflict armat ar putea să-l aibă asupra ţării, unele dintre ele fiind dea dreptul apocaliptice.

În tot acest timp, românii au furat deja startul războiului şi se luptă la baionetă pe toate fronturile fie cu facturile uriaşe pe care le au de plătit la gaze şi energie electrică, fie cu preţurile la alimente care au explodat mai ceva ca nişte grenade, lăsând grijile conflictelor armate pe umerii mai marilor ţării. Astfel, conform sondajului CURS, realizat în perioada 22 – 29 ianuarie, doar 53% dintre respondenţi au declarat că sunt îngrijoraţi de izbucnirea unui război în regiune. De asemenea, 46% dintre cei chestionaţi sunt mai degrabă sceptici că în următoarele săptămâni ar putea începe un război între Rusia şi Ucraina.

In timp ce românii nu sunt nici foarte speriaţi, dar nici foarte interesaţi de situaţia tensionată din Ucraina, consilierii prezidenţiali de la Cotroceni ar fi trebuit să zbârnâie zi şi noapte să identifice şi să găsească cele mai bune strategii pentru ca preşedintele Klaus Iohannis să poată profita de această uriaşă oportunitate de a-şi repara imaginea de lider care, conform tuturor sondajelor de opinie, este extrem de şifonată în ultimul timp.

Dacă în politica internă Klaus Iohannis a dat numai rateuri în ultimul an, de la implicarea făţişă în luptele de putere din PNL şi susţinerea acordată lui Florin Câţu, până la aducerea la guvernare a „ciumei roşii” PSD-iste sau girarea unui premier cu ceva suspiciuni de plagiat la mapa profesională, acum era momentul pentru ca Iohannis să fie supus unei ample interveţii de rebranding. O intervenţie care să-l readucă din nou pe primele locuri în preferinţele românilor.

Departamentul de Protocol s-a executat rapid, a scotocit bine prin şifonierul prezidenţial unde zace deja celebrul palton aruncat pe capota maşinii la Paris, alături de geaca roşie folosită la protestele din Piaţa Universităţii împotriva OUG 13, de paltonul pus pe masa summit-ul climatic COP26 de la Glasgow, precum şi numeroasele costume de schi şi a scos de la naftalină o superbă geacă de piele, cu însemnele României, în care Iohannis a defilat mai ceva ca un star cu ocazia diverselor vizite pe care le-a făcut în ultimele zile.

Deşi televiziunile au încercat să-l prezinte cu titluri cât mai pompoase, în afara unor fotografii de impact, pe care le va adăuga mai târziu în albumul personal de fost preşedinte al României, Klaus Iohannis nu a reuşit să câştige în această criză nici măcar o jumătate de procent, gecile prezidenţiale pierzându-şi  şi ele din magia pe care o exercitau în alte vremuri asupra maselor. Câteva cauze:

• În primul său mandat de preşedinte, Klaus Iohannis a fost prezentat publicului drept un lider care are conexiuni extrem de puternice la vârful Uniunii Europene. De asemenea, întâlnirea pe care Iohannis a avut-o la Casa Albă cu fostul preşedinte al SUA a fost prezentată drept o mare lovitură de imagine. Excluderea lui Iohannis de la videoconferinţa organizată de către preşedintele SUA, Joe Biden, cu liderii europeni, pe tema situaţiei din Ucraina îi conturează imaginea unui personaj marginal în criza şi jocurile de putere de la graniţa României;

• Numirea unui fost general al Armatei în fruntea guvernului României se întoarce ca un bumerang împotriva lui Iohannis. În eventualitatea în care ameninţarea Rusiei la adresa Ucrainei se va concretiza, populaţia îşi va îndrepta ochii către militarul Nicolae Ciucă, nu spre civilul Klaus Iohannis care va trece în plan secund (chiar dacă acesta, conform Constituţiei, este şi şeful Armatei);

• Desantul trupelor americane, precum şi al Secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în România, a generat în rândul opiniei publice percepţia că Iohannis a predat comanda, iar rolul său în evenimentele care ar putea urma va fi unul pur decorativ.

Dacă scenariile cele mai sumbre se vor adeveri şi cum se va încheia războiul care se pregăteşte să izbucnească la graniţele României, vom vedea în perioada următoare. Ce ştim cu certitudine, însă, este faptul că Klaus Iohannis a pierdut „războiul” de a mai fi lider şi preşedinte pentru români. Din liderul ales în urmă cu doi ani cu peste şase milioane de voturi a mai rămas astăzi doar o umbră. O umbră care bântuie prin ţară îmbrăcată într-o geacă de piele.