Ce a spus Iohannis în Parlament despre Legea Big Brother şi despre ordonanţa traseiştilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Klaus Iohannis, în timpul discursului susţinut în Parlament FOTO Mediafax
Preşedintele Klaus Iohannis, în timpul discursului susţinut în Parlament FOTO Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, luni, un discurs în faţa Parlamentului, în care a vorbit despre noua legislaţie electorală, despre legile Big Brother şi despre Justiţie. Totodată, şeful statului a trasat noile teme politice pentru parlamentari.

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis:

Domnule preşedinte al Senatului, domnule preşedinte al Camerei, domnule premier, domnilor miniştri, onoraţi parlamentari, am dorit ca la începutul acestei sesiuni parlamentare să mă adresez dvs., celor care sunteţi parte a organismului reprezentativ suprem. Vă rog să priviţi prezenţa mea aici ca pe un semn de deschidere şi respect faţă de puterea legiuitoare. Ca preşedinte al României îmi asum o relaţie de parteneriat cu Parlamentul. Un asemenea parteneriat răspunde spiritului Constituţiei şi aşteptărilor cetăţenilor, dar are şi însemnate aşteptări practice. Puterile statului sunt chemate să lucreze împreună în serviciul cetăţenilor. 

Progresul unei naţiuni se naşte din efort comun. Momentul de azi nu va fi singular în decursul mandatului meu. Îmi propun să vin în faţa dvs. la începutul fiecărei sesiuni parlamentare pentru a vorbi despre temele care îi preocupă pe români. Mesajul transmis azi vine după o serie de consultări cu partidele, cu preşedinţii celor două Camere şi reprezentanţi ai societăţii civile. Acesta e modul în care dau conţinut rolului de mediator. 

O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab este o verigă slabă în construcţia democratică. Un Parlament lipsit de credibilitate îndepărtează cetăţenii de politică şi lasă loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile Justiţiei, activ în atribuţiile de control şi transparent în conduită va fi privit altfel.

Am constatat cu bucurie că există deschidere faţă de reformarea instituţiilor politice pe care cetăţenii o doresc. Pentru o transformare profundă va trebui să renunţăm la câteva practici. În primul rând, la populism şi electoralism. Ce înţeleg prin populism? Să propui măsuri care afectează arhitectura statului doar pentru voturi. Prin electoralism înţeleg să gândeşti sisteme de vot de natură să maximizeze câştigul electoral. În acest fel nu se poate construi un stat.

Din cauza populismului şi electoralismului suntem azi aici. Nu în sens de vină, ci de responsabilizare, acum, când avem şansa de a îndrepta lucrurile. În unele cazuri, deşi se ştia că nu sunt eficiente, au fost create reguli care răspundeau unor interese electorale de conjunctură. În alte situaţii, temerile publicului au fost deliberat alimentate. Totul a fost subsumat unui război politic lipsit de sens pe termen lung, consumator de energii şi distrugător de speranţe. Nu voi uza niciodată de instrumentul referendumului pe teme populiste, doar pentru a aduna voturi. 

Noi, întreaga clasă politică, trebuie să reflectăm la rece dacă alegerea într-un singur tur a preşedinţilor de consilii judeţene a fost o decizie oportună, dacă a adus administraţia mai aproape de cetăţean, să reflectăm asupra consecinţelor votului pe listă sau uninominal.

Cum facem ca cetăţenii să fie mai bine reprezentaţi? Dacă gândim sistemul electoral pornind de la asemenea deziderate vom oferi mai temeinic răspunsuri. Actualul sistem a generat un for legislativ supradimensionat, ne dorim un Parlament mai mic, dar nu pentru că democraţia e prea costisitoare, ci pentru că dorim un Parlament mai eficient. Soliditatea democraţiei depinde de Parlament.

Sunteţi chemaţi să daţi un răspuns adecvat şi românilor din diaspora. Există voinţă politică din toate părţile. A gândi votul lor în termenii avantajului sau dezavantajului,cum s-a mai întâmplat, e o capcană pe care cred că avem înţelepciunea să o evităm. Nu e rolul preşedintelui să spună care dintre soluţiile tehnice e mai bună, pentru asta există specialişti, iar pentru decizie este vot. Ca garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, ca mediator între stat şi societate este datoria mea să mă asigur că dreptul la vot al tuturor românilor e respectat.

O altă practică la care va trebui să renunţăm dacă vrem cu adevărat să mişcăm lucrurile e cea a schimbărilor de faţadă care acoperă conservarea stării de fapt. S-au mai făcut cosmetizări de instituţii pentru ochii publicului, dar nu au condus la transformări reale. Aparenţa schimbării care ascunde rezistenţă la schimbare nu e o soluţie. Cei care o practică decontează politic la vot. Oamenii văd şi înţeleg aceste lucruri, să nu subestimăm maturitatea alegătorilor!

Modifcarea legislaţiei privind finanţarea partidelor trebuie să conducă la creşterea transparenţei, integrităţii şi participării, dar şi la dispariţia unor fenomene nedorite precum mita electorală sau turismul electoral. Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleţi, nici festivaluri de resurse nelimitate. La aceste capitole, aveţi deja propuneri care să facă legislaţia mai clară, mai flexibilă, inclusivă, când vine vorba de încurajarea participării. În urma consultării cu partidele, am convenit un calendar care presupune ca, până la finalul acestei sesiuni, să avem un nou pachet de legi.

Mă aştept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel, vom arăta două lucruri: acela că reforma instituţiilor politice a fost demarată şi există cadrul pentru ea şi că atunci când dezbatem, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România.


Prin respectarea calendarului, Parlamentul are oportunitatea de a împlini o aşteptare, de a avea un prim rezultat concret şi de a începe să recâştige în mod autentic încrederea oamenilor. Schimbarea de legislaţie nu va fi suficientă singură, ci doar însoţită de o schimbare de conduită, mentalitate şi atitudine. Un rol aparte vă revine dvs. celor din partidele politice.

Publicul se uită şi evaluează oamenii pe care îi susţineţi şi promovaţi în funcţii de demnitate publică de la nivel local la nivel central. Unele dintre punctele importante unde există acord se referă la solicitările justiţiei. Discuţiile purtate îmi dau convingerea că se poate ajunge la o soluţie legislativă pentru cererile de încuviinţare a începerii urmăririi penale, arestării. Dincolo de aspectul practic, va fi un angajament public de voinţă politică. Salut preocuparea de a face schimbări în regulamentele de funcţionare a celor două Camere. Este un prim pas pentru ca funcţia de control parlamentar să recapete conţinutul adecvat şi aşteptat.

Nu un control formal, ci unul autentic şi eficient asupra Guvernului, dar şi asupra celorlalte autorităţi aflate sub control parlamentar. Golirea de fond a acestei funcţii afectează autoritatea Parlamentului.

Funcţia de legiferare are nevoie să recapete conţinut. Atributul de legiferare a Executivului trebuie să fie unul excepţional, nicidecum curent. Nu e în spiritul democraţiei ca prin OUG să facem frecvent excepţii de la lege. Istoria recentă ne arată că toate partidele, când se află în Opoziţie, critică folosirea OUG, dar când ajung la putere, recurg la ele în măsură egală sau chiar mai mare. 

Ridic această problemă în contextul în care, pe agenda consultărilor mele, s-a aflat nefericita OUG 55 din 2014, o decizie luată la nivel de guvern, într-un context la care nu doresc să mă mai refer, a creat o situaţie juridică aproape imposibil de rezolvat. Aceasta este una dintre consecinţe. Alta este lipsa de predictibilitate în legislaţie.

Utilizarea frecventă a ordonanţelor ajunge să aibă efecte directe asupra oamenilor. Cine să investească dacă legislaţia se schimbă mereu? Cine să dezvolte planuri pe termen lung dacă există riscul ca regulile să fie altele de la un an la altul sau de la o lună la alta? Cine să aibă încredere dacă legea e pusă în paranteze prin ordonanţe? Vă rog să reflectaţi la aceste lucruri fără a le ataşa o conotaţie politică, ci din perspectiva performanţei instituţiilor.
 

Respectul faţă de instituţia Parlamentului se exprimă şi în îndeplinirea obligaţiilor care îmi revin ca preşedinte. Voi prezenta Parlamentului Strategia Naţională de Apărare. Sunt disponibil să mediez teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj. O asemenea temă este legea securităţii cibernetice. Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate şi apărarea drepturilor individului. Am spus şi doresc să exprim din nou convingerea mea că aşteptările mari pot duce la rezultate mari.

Când oamenii ne privesc cu atenţie şi speranţă, avem toate motivele să fim mai mobilizaţi şi responsabili. Nu înseamnă că vom fi toţi de acord cu toate. Pentru asta există mecanisme democratice, majorităţi şi voturi. Vorbesc despre un parteneriat bazat pe dialog şi respect la care contribuie fiecare cu abordarea proprie pentru a lăsa în urmă ceva bun. Vă mulţumesc!

Anunţul, pe Facebook

„Astăzi (luni, n.r.) mă voi adresa Camerelor reunite pentru a marca începutul primei sesiuni parlamentare din acest an. Parteneriatul Preşedintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei”, a scris Klaus Iohannis pe Facebook.

De asemenea, şeful statului a specificat şi aşteptările pe care le are în privinţa Legislativului: „Îmi doresc un Parlament puternic, pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică. Un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetăţenii de politică şi să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului”, a afirmat Iohannis.

Citeşte şi:

Adevărul Live. Siegfried Mureşan: PMP va vota în favoarea urmăririi penale a Elenei Udrea

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite