Iohannis i-a cerut noului ambasador al Rusiei la Bucureşti să respecte dreptul internaţional, după ce Putin a vorbit despre graniţele României

Iohannis i-a cerut noului ambasador al Rusiei la Bucureşti să respecte dreptul internaţional, după ce Putin a vorbit despre graniţele României

Klaus Iohannis şi amabsadorul Federaţiei Ruse, Valeri Kuzmin

Klaus Iohannis a primit miercuri o nouă serie de ambasadori, printre ei numărându-se şi Valeri Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse. Şeful statului i-a transmis diplomatului rus că, „pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale“, Moscova trebuie să respecte dreptul internaţional. Afirmaţia preşedintelui vine în contextul în care Vladimir Putin a declarat că România trebuie să intre pe lista reconsiderării graniţelor de după Al Doilea Război Mondial.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, în discuţia cu ambasadorul Federaţiei Ruse, mesajul că pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale în mod pragmatic şi predictibil – obiectiv împărtăşit şi de ambasadorul rus – este necesară, pe lângă respectul pentru dreptul internaţional, reconstruirea încrederii. Pe această bază, România este deschisă dialogului bilateral, existând potenţial şi interese comune în diverse domenii, cum sunt cele ale cooperării economice sau culturale“, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. 

Vladimir Putin a declarat că dacă cineva este dispus să reconsidere rezultatele celui de-Al Doilea Război Mondial, Rusia este dispusă să poarte „discuţii”, precizând că ar fi vizate ţări precum România, Ungaria şi Germania.

„Nu ne vindem teritoriile, deşi problema tratatului de pace cu Japonia este crucială şi ne-ar plăcea să găsim o soluţie cu prietenii noştri japonezi. Este vorba de căutarea unei soluţii care să permită fiecărei părţi să nu sufere vreun prejudiciu, să nu se simtă nici câştigătoare, nici perdantă“, a susţinut Putin, întrebat de ziaristul John Micklethwait dacă Rusia, puternic afectată de sancţiunile occidentale, ar fi pregătită să renunţe la una dintre insulele disputate în schimbul unei cooperări economice întărite cu Japonia.

„N-am dat nimic (Chinei, n.r.), acele teritorii erau disputate şi am negociat această chestiune cu Republica Populară Chineză timp de 40 de ani şi am reuşit în final să ajungem la un acord. O parte din teritoriu a fost atribuită Rusiei, iar altă parte Chinei. Există o diferenţă fundamentală între chestiunea legată de istoria Japoniei şi negocierile noastre cu China. Problema japoneză a rezultat din cel de-Al Doilea Război Mondial şi este stipulată în instrumentele internaţionale privind urmările celui de-Al Doilea Război Mondial, în timp ce discuţiile noastre cu omologii chinezi pe chestiuni legate de graniţă nu au nimic de-a face cu cel de-Al Doilea Război Mondial sau orice alt conflict militar", a adăugat Putin.

„Apoi, referitor la partea de Vest, aţi menţionat Kaliningrad...“, a continuat Putin, moment în care jurnalistul John Micklethwait a ţinut să precizeze ca a „glumit“.

„Lăsând gluma la o parte, dacă cineva este dispus să reconsidere rezultatele de după cel de-Al Doilea Război Mondial, atunci putem discuta. Dar va trebui să discutăm nu doar despre Kaliningrad, ci şi despre estul Germaniei, oraşul Lvov - fostă parte a Poloniei, şi aşa mai departe. Şi apoi mai sunt şi Ungaria şi România pe această listă”, a declarat preşedintele Rusiei Vladimir Putin pentru Bloomberg, citat de Russia Today.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: