Între Revizuire şi Consiliul Legislativ

În cazul în care nu aţi aflat, Consiliul Legislativ a dat avizul cu privire la proiectul de revizuire a Constituţiei României. Şi, evident că s-a iscat un tzunami în materie de critici, deşi aproape niciunul dintre criticii vocali de azi nu a dat vreo mână de ajutor în procedura de revizuire a Constituţiei.

Dar, evident că acest lucru trebuie abordat tehnic, rece şi mă minunez când văd mai ales în acest caz multă patimă la persoane, vezi Doamne, apolitice :)

Consiliul Legislativ avizează, în principiu, favorabil proiectul de lege, cu unele observaţii şi propuneri. Un prim aspect care a atras atenţia Consiliului este faptul că, în proiectul de revizuire, Parlamentul este denumit “for de decizie”. În Constituţia actuală nu se sugerează expres preeminenţa Parlamentului, dar această rezultă din modul de exprimare: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării”. Or, prin propunerea de revizuire se urmăreşte întărirea acestei poziţii. Referitor la această situaţie, ne putem aminti că în 2003 s-a realizat acelaşi lucru cu principiul separaţiei puterilor în stat, care nu era reglementat expres de Constituţia din 1991, dar rezulta din modul de reglementare a celor trei puteri, inclusiv poziţionarea lor.

În aviz, Consiliul Legislativ reţine faptul că, prin folosirea acestei sintagme, Parlamentului i se acordă o poziţie superioară, prin raportare la voinţa poporului. Mă refer aici la exercitarea suveranităţii naţionale, al cărei titular este poporul, care o exercită indirect prin organele reprezentative şi direct prin referendum. Consiliul Legislativ spune că nu se poate stabili o ierarhie între cele  două modalităţi de exercitare a suveranităţii, eu personal chiar cred altceva.

Proiectul de revizuire impune aprobarea  de către Parlament a referendumurilor pe probleme de interes naţional. Este vorba de propunerea de modificare a art. 90 din Constituţie care acordă Preşedintelui prerogativa iniţierii referendumului cu privire la problemele de interes naţional, după consultarea Parlamentului, consultare care la acest moment este obligatorie, fără însă ca hotărârea Parlamentului să fie obligatorie. În proiectul de revizuire, hotărârea Parlamentului cu privire la organizarea referendumului devine obligatorie.

Şi dacă tot ne-am lansat pe panta aceasta, trebuie să precizăm un alt punct care nu a scăpat atenţiei Consiliului Legislativ şi anume interdicţia de înfiinţare a unor noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii, în afara celor care sunt constituite ca urmare a alegerilor. De menţionat aici că proiectul de revizuire, prin interzicerea constituirii de grupuri parlamentare noi în timpul unei legislaturi, nu urmăreşte în mod special scăderea în amploare a traseismului politic în mod direct, ci este o măsură complementară altui amendament, cel care se referă la demisia din partidul politic sub sigla căruia a fost ales, deputatul sau senatorul, care va pierde şi mandatul ca sancţiune. 

Şi fiindcă tot am făcut referire anterior la principiul separaţiei puterilor în stat, iar într-un articol anterior am analizat instituţia preşedintelui, amintesc şi faptul că, în proiectul de revizuire, Preşedintele României este exclus din sfera puterii executive, din care vor face parte doar Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale. Acest aspect a atras atenţia Consiliului Legislativ, care este de acord cu limitarea prerogativelor şefului de stat, însă recomandă menţinerea unui executiv bicefal.Însă, vasta arie a prerogativelor prezidenţiale este facil de îndreptat către interesul politic al momentului, fără a se ţine seama de un blocaj inter-instituţional care poate surveni în orice moment. Şi când spun acest lucru mă refer şi la istoria arhicunoscută a dilemei: cine reprezintă statul român la Consiliul European? Desigur, în cazul României, situaţia coabitării este nouă şi necunoscută, deoarece suntem la primul caz de coabitare, dar asta nu scuză blocajul inter-instituţional. Deşi redactorii Constituţiei din 1991 au dorit proiectarea unui regim parlamentar şi evitarea unei posibile dictaturi, ţinându-se cont de exemplul socialist, toţi preşedinţii României au fost personalităţi puternice şi chiar îndărătnice, de vreme ce s-a ajuns chiar la revocarea primului- ministru de către preşedintele în funcţie, dacă este să privim asupra anilor premergători secolului XXI şi fără a da nume.Prin propunerea de revizuire se urmăreşte garantarea unei informări corecte a populaţiei de către mass-media, prin protejarea trusturilor de presă. Astfel, potrivit proiectului de revizuire, presa nu poate fi suspendată sau suprimată. Consiliul Legislativ recomandă exigenţa unei informări corecte a cetăţenilor cu protecţia tinerilor şi a minorilor, pentru a nu afecta drepturile şi libertăţile fundamentale.

Şi dacă tot vorbim despre drepturi şi libertăţi fundamentale, nu pot să nu abordez demnitatea umană, care trebuie consacrată la începutul textului constitutional, şi nu în titlul II «Drepturi, libertăţile şi îndatoririle fundamentale». Prin această atât de mult discutată revizuire se urmăreşte punerea omului, a cetăţeanului, a contribuabilului, justiţiabilului, consumatorului, în centrul sistemului constituţional, ţinând cont de calitatea sa de titular al suveranităţii naţionale. În proiect se utilizează sintagma «cetăţenii români se nasc şi trăiesc liberi», iar Consiliul Legislativ sugerează modificarea ei, întrucât acesta este un atribut universal valabil pentru orice persoană, indiferent de locul  naşterii, deoarece conform art.1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi drepturi.

Referitor la răspunderea magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite, aceasta este reglementată în prezent de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată, care prevede trei tipuri de răspundere: materială, disciplinară şi penală, în timp ce, în proiectul de revizuire a Constituţiei,  textul este echivoc, fiind necesare nişte clarificări cu privire la tipul răspunderii (dacă răspunderea este patrimonială şi dacă este vorba despre o răspundere faţă de stat sau faţă de victime). Si aici si eu cred ca merita sa ne mai gandim in Comisia de revizuire cum lasam formularea. 

Alte elemente de noutate vizează organizarea teritoriului României sub aspect admnistrativ - în comune, oraşe, judeţe şi regiuni; drapelul României să cuprindă pe fondul galben stema ţării; garantarea principiului egalităţii de arme între acuzare şi apărare  în faza de judecată a procesului penal; reducerea numărului de cetăţeni cu drept de vot care pot avea iniţiativă legislativă de la 100.000 la 75.000 de cetăţeni.

În final, Consiliul Legislativ apreciază că proiectul de revizuire a Constituţiei  reglementează detaliat unele aspecte care nu ar trebui să se regăsească la nivel constituţional, ci la nivelul unor legi subsecvente, deoarece Constituţia trebuie să conţină şi să stabilească principiile fundamentale care reglementează relaţii sociale esenţiale pentru popor, pentru că, aşa cum spunea şi Thomas Paine: „nu există Constituţie dacă ea nu poate fi pusă în buzunar”.  Şi în ciuda unor critici din partea opoziţiei, chiar nu ai nevoie de un buzunar mai mare dacă va trece noua Constituţie.

Preluat şi pe  http://www.alinagorghiu.ro