Interzis de UE, acceptat de România. Cum a ajuns preşedintele Parlamentului rus să vorbească astăzi la Bucureşti. Explicaţiile MAE

Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de Stat FOTO Mediafax

Preşedintele Dumei ruse Serghei Narîşkin se va afla vineri la Bucureşti, unde va participa la un eveniment găzduit de Senatul României, deşi liderul rus se află pe lista demnitarilor ce au interdicţie de intrare în UE. Ministerul Afacerilor Externe arată că apartenenţa Federaţiei Ruse la Adunarea Cooperării Economice la Marea Neagră este mai importantă decât interdicţia impusă de UE.

UPDATE Serghei Narşkin: Această acţiune e ca o acţiune a unui barbar pentru că toate acele acţiuni întreprinse au fost contra principiilor democratice, contra principiilor drepturilor omului şi contra principiilor existente la nivelul Uniunii Europene

În cadrul celei de-a 46-a Adunare Generală a Cooperării Economice a Mării Negre, care are loc la Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu va preda preşedinţia organizaţiei lui Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei ruse, care se află pe lista celor care au interdicţie de a intra pe teritoriul UE. Preşedintele Parlamentului rus este aşteptat mâine în Parlamentul României, unde va participa la ceremonia de predare-primire a preşedinţiei Adunării şi va susţine şi o alocuţiune.

La solicitarea „Adevărul“, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că acordul încheiat de România, Federaţia Rusă şi alte state din jurul Mării Negre primează în faţa deciziei UE de a interzice unor oficiali ruşi să mai păşească pe teritoriul UE ca urmare a anexării Crimeei.

Redăm mai jos răspunsul MAE:

Ministerul Afacerilor Externe subliniază faptul că România acordă o importanţă deosebită implementării corecte a regimurilor de sancţiuni, în deplină conformitate cu prevederile instrumentelor internaţionale.

Decizia Senatului României de a adresa invitaţia de participare preşedintelui Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Sergey Naryshkin, la cea de-a 46-a sesiune a Adunării Generale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre a avut în vedere faptul că România are o obligaţie de drept internaţional de a permite intrarea pe teritoriul său a celor care, în temeiul unui acord multilateral, se bucură de privilegii şi imunităţi.

Astfel, instrumentul UE prin care au fost introduse restricţiile privind admisia - impuse unor oficiali ruşi (menţionaţi în anexa la Decizia 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei) - stabileşte în mod clar şi neechivoc faptul că restricţiile nu se aplică în situaţia în care un stat membru are o obligaţie de drept internaţional decurgând dintr-un acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi.

Or, în acest caz, România este parte din 2006 la Protocolul adiţional privind privilegiile şi imunităţile Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN) semnat la Baku la 31 octombrie 2003, ratificat prin Legea nr. 42 din 8 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din 16 martie 2006, document internaţional cu valoare juridică obligatorie care obligă statele părţi să acorde privilegiile şi imunităţile reprezentanţilor celorlalte părţi la Protocol.

Conform articolului 5 lit. d) din acest Protocol, între privilegiile avute în vedere este inclusă scutirea de formalităţi la intrarea în ţară - ceea ce înseamnă dreptul de a intra pe teritoriul statului organizator. Astfel, România are obligaţia de a scuti reprezentanţii Rusiei care participă la lucrările APCEMN de la restricţiile privind intrarea pe teritoriul său, această obligaţie izvorând din cuprinsul unui acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi.

România a informat partenerii din UE cu privire la acest caz.

Ce spune decizia invocată de MAE care se referă la interdicţia unor demnitari ruşi de a intra în UE:

„Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea pe teritoriul lor sau tranzitarea acestuia de către persoanele fizice care sunt responsabile, sprijină în mod activ sau pun în aplicare acţiuni sau politici care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei sau stabilitatea ori securitatea în Ucraina sau care obstrucţionează activitatea organizaţiilor internaţionale în Ucraina, precum şi persoanele fizice asociate acestora, astfel cum sunt enumerate în anexă”.

Ce spune Protocolul Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN):

„Reprezentanţii Parlamentelor Statelor Membre se vor bucura în timpul exercitării funcţiilor lor, pe duraa întâlnirilor APCEMN şi a călătoriri lor către şi de la locul acestetor întâlniri, cu următoarele privilegii şi imunităţi:

d. scutirea lor şi a a soţiilor/soţilor lor de la restricţiile de imigrare, înregistrarea străinilor sau obligaţiilor serviciilor naţionale în Statul Membru al OCEMN pe care îl vizitează sau pe care îl tranzitează în exercitarea funcţiilor lor“.

Evenimentul de vineri are ca temă principală „'Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în regiunea CEMN: implicarea parlamentară'“ şi se desfăşoară sub patronajul Senatului României, care exercită preşedinţia APCEMN în perioada iunie — noiembrie 2015.
 

Cooperarea Economică la Marea Neagră este o organizaţie internaţională a ţărilor din regiunea Mării Negre.