INTERVIU Teodor Meleşcanu: „E o intensificare a acţiunilor inamicilor externi ai României“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Teodor Meleşcanu, împreună cu jurnaliştii Ioana Lupea şi Dan Marinescu FOTO Adevărul/Eduard Enea
Teodor Meleşcanu, împreună cu jurnaliştii Ioana Lupea şi Dan Marinescu FOTO Adevărul/Eduard Enea

Teodor Meleşecanu directorul SIE, susţine că se poate constata o intensificare a acţiunilor  inamicilor externi ai României, statali şi nestatali, care nu manifestă bunăvoinţă faţă de noul statut al ţării noastre de membru NATO şi UE. Acestea sunt vizibile şi se întâmplă lucruri care nu pot fi explicate altfel, argumentează şeful SIE.

Teodor Meleşcanu nu crede în iminenţa unei conflagraţii mondiale, ci doar în izbucnirea unor tensiuni locale. De asemenea el spune că problemele globale, alimentaţia, energia, problemele sociale şi cele militare nu reprezintă riscuri pentru România, ci oportunităţi. 

„Adevărul“: Vedem în jurul nostru tot felul de crize. Avem o criză economică în desfăşurare în UE. Avem crize politice în Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova. Sunt acestea riscuri pentru securitatea naţională a României?
Teodor Meleşcanu: Fenomene, cum sunt denumite de unii specialişti „lebăda neagră“, cum a fost Primăvara Arabă, creează şi pentru România riscuri şi ameninţări, pentru că depindem foarte mult de ceea ce se întâmplă în afara frontierelor noastre. De multe ori, ceea ce se întâmplă în afara graniţelor are un efect direct şi asupra noastră, fie prin spirit de imitare, fie prin reţelele de socializare. Toate aceste lucruri sunt reale, şi cea mai mare ambiţie a noastră este să le semnalăm cu cât mai mult timp înainte posibil şi să găsim modalităţi prin care România s-ar putea pune la adăpost. Lucrurile se întâmplă extrem de repede, timpul se comprimă. România a avut o schimbare fundamentală de statut. Dintr-o ţară comunistă, semnatară a Tratatului de la Varşovia, a devenit în ultimii 20 de ani o ţară membră a UE, a NATO, un stat care are trupe de menţinere a păcii în Balcanii de Vest, în Afganistan, are anumite facilităţi militare americane. Ultima colaborare cu SUA este scutul antirachetă, care sperăm să se finalizeze. Din acest punct de vedere, vreau să vă confirm, trăim într-o lume nesigură, o lume fragilizată în ultimii 2-3 ani de criza economică. Cea mai mare dificultate pe care o avem, noi, ca serviciu, este enormitatea câmpului informaţional. Acum accentul s-a mutat de la colectarea de informaţii la analizarea şi procesarea lor, care este, de fapt, lucrul cel mai important. Pe toate aceste teme, noi dialogăm cu beneficiarii noştri: preşedintele şi primul-ministru, miniştrii din Guvern, Parlamentul. O facem cu regularitate şi ne interesează foarte mult un feed-back. Nu neapărat o apreciere foarte pozitivă, pentru că aducătorului de veşti proaste i se taie capul, dar măcar o evaluare, dacă a fost utilă, dacă nu a fost.

Primiţi acest feed-back? Din presă, se vede că România este interesată de războaiele interne, dar că este mult mai puţin interesată de ceea ce se întâmplă în afara frontierelor ei. Există interes pentru informaţiile pe care le furnizează SIE?
Primim feed-back, dar nu întotdeauna şi nu de la toată lumea.  Există un proces de educaţie a beneficiarilor noştri. Pentru un beneficiar care este de mai mult timp pe o poziţie, cum este Traian Băsescu, reacţiile sunt mai dese. La ora actuală a început şi premierul, împreună cu miniştrii, mai ales cei care au ca responsabilitate domenii economice: probleme care privesc investiţii străine, tehnologii care prezintă utilitate. La orice schimbare de Guvern este o perioadă de acomodare. Ei trebuie să înţeleagă ce putem noi să facem şi ce produse avem, iar pentru noi să ne acomodăm la preocupările pe care le are Guvernul la un moment dat. O apreciere pentru o informaţie dată la timp sau pentru o sugestie făcută, pentru noi este cea mai importantă formă de apreciere a activităţii pe care o ducem.

Teodor Meleşcanu la Adevărul LIVE cu Ioana Lupea şi Dan Marinescu

ASIGURAREA SECURITĂŢII TRANSPORTULUI DE ENERGIE

În lumea de azi se caută mari soluţii la patru mari probleme: alimentară, energetică, socială şi cea militară. Care e cea mai mare ameninţare pentru România?
Cred că aceste ameninţări globale sunt mai degrabă, din punctul meu de vedere, şanse. Criza alimentară îi conferă României un avantaj, avem resurse de apă importante şi teren arabil. Iată că pentru România e o şansă dacă ştim cum să o gestionăm. Criza energetică, nici aici lucrurile nu stau atât de prost pentru noi, avem resurse,  au apărut noi tehnologii, cum sunt cele pentru extragerea gazelor de şist, tehnologii care pot fi utilizate în extragerea petrolului,  România are un avantaj. Singura problemă mare este securitatea transportului de energie, ne dorim să avem şi pe teritoriul nostru conducte.  Dacă vom şti să gestionăm aceste provocări, oportunităţi, pentru noi ar fi  o şansă de a ne repune pe hartă în zona în care ne aflăm noi şi care pare a fi ceţoasă.

Clasa politică e conştientă de aceste oportunităţi?
Clasa politică e formată din oameni, unii da, alţii mai puţin, unii se concentrează pe mica politică de la nivel local.  

Aţi vorbit despre exploatarea gazelor de şist. Independenţa energetică e o componentă de bază a siguranţei naţionale?
Da, este şi a României şi a NATO, împreună cu securitatea cibernetică. Sunt teme fundamentale, nimeni nu-şi mai poate imagina o societate care nu deţine minimum de energie pentru a produce şi pentru a asigura confortul vieţii de zi cu zi. Decizia nu ne aparţine nouă. Noi putem să informăm, să atragem atenţia, să arătăm care sunt sursele, decizia este însă la nivel  politic, pentru că tot la nivel politic decizia de a trece într-o altă etapă de exploatare a resurselor trebuie să fie însoţită, acesta este punctul meu de vedere, nu al serviciului, şi de o reformare a cadrului juridic care să asigure şi o punere în valoare a acestora, dar şi respectarea condiţiilor de mediu. Obligaţia noastră e să semnalăm, să cultivăm persoane interesate, dar decizia e politică.

O apreciere pentru o informaţie dată la timp sau pentru o sugestie făcută, pentru noi este cea mai importantă formă de apreciere.

„NU EXISTĂ IMINENŢA UNUI RĂZBOI GLOBAL“

De la izbucnirea crizei, au fost analişti care au spus că aceasta s-ar putea rezolva printr-un război mondial. Cât de probabil este să avem un război la scară globală?
Riscuri există într-o lume în care lucrurile se întâmplă mult mai repede, dar să vorbeşti despre riscul unei conflagraţii mondiale este exagerat.  Tensiuni, dispute la nivel local, poate vor mai exista, dar mi-e greu să imaginez acum o conflagraţie mondială, cu arme nucleare. Dacă e să o luăm băbeşte, din globalizare profită toată lumea, mai ales statele emergente. Globalizarea nu rezolvă toate problemele, există şi un cerc de excluşi care poate nici nu vor să participe, din motive ideologice. Competiţia fără limită poate crea tensiuni, dar repet, la ora actuală nu pot estima, ca persoană privată, că va fi un conflict global.

Şeful SRI, George Maior, spunea că există grupări economice şi politice interesate să strice relaţiile României cu UE sau NATO. Aţi constatat şi dvs. acest lucru?
Dacă dl Maior declară acest lucru, sunt convins că are dovezile necesare, este răspunderea SRI. Cred că surpriza mare pe care a creat-o  e că se referă la interese şi persoane din România, care au o viziune anti-europeană sau anti-atlanticistă. Din punctul meu de vedere, România are suficienţi inamici externi, sunt şi structuri statale şi nestatale care nu văd cu bunăvoinţă evoluţia României de la ceea ce a fost, la statutul de ţară membră NATO care participă în teatrele de operaţiuni.  Când avem suficienţi inamici externi, de ce trebuie să ne mai creăm şi noi probleme în interior? Asta e întrebarea mea. Din păcate, asta ne reuşeşte foarte bine, mai bine decât altele.

Aţi constatat o intensificare a acţiunilor acestor inamici externi ai României?
Aş prefera să nu detaliez. Da, există şi e vizibilă pentru toată lumea, cred eu. Sunt lucruri pe care nu poţi să le explici altfel.

„Adevărul“ va publica în ediţia de mâine a doua parte a interviului, în care Teodor Meleşcanu dezvăluie dacă asupra SIE s-au făcut presiuni politice, cine a pierdut din acuzaţiile formulate în spaţiul public că SIE ar fi politizat şi ce impact are asupra serviciului proiectul de lege al liberalului Sorin Roşca Stănescu care interzice firmele sub acoperire. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite